Publicat: 25 Mai, 2016 - 16:42
Mitropolia Română Unită cu Roma cinstește 40 de academicieni care au fost elevi, dascăli și episcopi în orașul școlilor.

O echipă de 10 redactori, coordonată de PS Claudiu Pop, a lucrat la editarea unui volum omagial dedicat celor 40 de academicieni care, de-a lungul timpului au studiat, au predat sau au călăuzit turma Bisericii Române Unite cu Roma, în Blaj. "Academia Română și Blajul", carte publicată la editura Buna Vestire, include prezentarea biografiei și operei unor personalități din domenii diferite, de la medicină la muzică, de istorie la botanică. Și evident, teologie. 10 dintre aceste personalități au fost dascăli ai Blajului, trei se numără printre președinții Academiei, doi au făcut parte dintre cei care au fondat prestigioasa instituție în 1866. 
    Volumul va fi lansat în data de 2 iunie 2016, la ora 18:00, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, în prezența cardinalului Lucian Mureșan, arhiepiscop major de Alba Iulia Făgăraș, membru de onoare al Academiei, a întregului Sinod al Bisericii Române Unite cu Roma și a membrilor Academiei, președintele Ionel Valentin Vlad, Emil Burzo, președintele filialei Cluj a Academiei și IPS Ioan Robu, membru de onoare și arhiepiscop-mitropolit de București.

În perioada  23 mai - 1 iunie, vom prezenta câte un academician - dascăl al Blajului.
Astăzi, Timotei Cipariu, membru fondator și vice-președinte al Academiei Române.

UN ACADEMICIAN, DASCĂL AL BLAJULUI

Timotei Cipariu, părintele filologiei române

    Să scriem cu litere slavone și să citim știrile de dimineață în același alfabet ar fi putut face parte din realitate dacă ne nășteam români, acum un veac și jumătate. Școala Ardeleană și Timotei Cipariu au schimbat paradigma. Membru fondator al Societății Academice Române (22 aprilie 1866) și vicepreședinte al acesteia (31 august 1867 și 18 august 1872), Cipariu face parte din cea de-a doua generaţie a Şcolii Ardelene. Supranumit Părintele filologiei române, el este cunoscut în¬deosebi ca istoric şi filolog, redactând prima gramatică academică a limbii române (București, 1869 și 1877). Nu e de mirare că a fost așteptat cu nerăbdare să ajungă la București pentru ședința de întrunire a Academiei :
"Telegramă. – 18/8,1868, Bukarest – Venerabilului Canonic Tim. Cipariu – cu poșta Blasiu (Ardeal). Sunteți cu nerăbdare așteptat, marea parte a membrilor deja au sosit. Curând urmează deschiderea. Director Urechea; Telegramă 2/9 1868 – D-lui Timotei Cipariu preposit Blasiu. Lipsind majoritatea cerută Societatea Academică nu poate urma lucrările sale, deci onorarea Societății pretinde imperativ venirea D-voastră. Președinte Heliade Rădulescu.
    Reportajul călătoriei, un adevărat triumf, este scris de Timotei Cipariu și publicat în paginile ”Arhivului…” pe care-l edita chiar din 1867 la Blaj. (...) Aici restaurase vechea tipografie blăjeană și publică în 1835 Orologerul (sau Ceaslovul), prima carte de cult bisericesc tipărită cu litere latine, apoi câteva publicaţii periodice: Organul luminărei (denumit în anul revoluţionar 1848 Organul naţionale) — prima publicație periodică tipărită cu litere latine din cultura românească, Învăţătorul poporului; — o gazetă destinată luminării satului ardelean, Archivu  pentru Filologie şi istorie, — prima publicaţie de specialitate din istoria filologiei româneşti." 
    Pentru preotul, cercetătorul și scriitorul Timotei Cipariu, limba română, fiind de origine latină, marca momentul nașterii poporului român, acum 2000 de ani. A scrie cu litere latine, nu slavone, cum se obișnuia în epocă, însemna ca românii să-și regăsească și să-și afirme identitatea latină și, implicit, europeană.

fragmente citate din volumul
"Academia Română și Blajul", 
Editura Buna Vestire, 2016, Blaj
Ion Buzași despre Timotei Cipariu