Expoziţie de fotografie "Vreau să fiu Delta Dunării", de Ziua Deltei

Cele 26 de fotografii expuse, reflectând imagini din Delta Dunării, au fost realizate de către Ileana Giuşcă Ene, coordonator proiecte în cadrul Salvaţi Delta, şi reprezintă unul dintre rezultatele proiectelor implementate în comunităţile deltaice.

Fotografiile incluse în expoziţia “Vreau să fiu Delta Dunării” se înscriu pe linia abordării adoptate de SDD în iniţiativele privind conservarea Deltei. Astfel, prin proiectele derulate, Salvaţi Delta propune soluţii de dezvoltare durabilă pentru Deltă, care urmăresc conservarea resurselor naturale ale Deltei, precum şi dezvoltarea armonioasă a comunităţilor deltaice.

„Sunt foarte dezamăgit de atitudinea clasei politice faţă de conservarea patrimoniului naţional şi mondial al Deltei Dunării. Principala preocupare a celor care conduc ţara şi a Consiliului Judeţean Tulcea a fost să-şi pună oamenii lor în toate poziţiile de control şi să menţină un status quo al teritoriilor ocupate de concesiuni economice în stilul exploatărilor socialiste de plan cincinal, în fapt foarte distructive pentru sănătatea ecosistemului deltaic. Declaraţiile recente ale ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, despre cum încurcă sturionii diverse construcţii pe Dunăre sau atitudinea surdă a guvernanţilor în faţa directivelor europene ce recomandă renaturarea Luncii Dunării ca o formă de apărare naturală în faţa inundaţiilor şi singura soluţie de dezvoltare durabilă sunt mai degrabă o mostră de mentalitate specifică antimediu, decât o atitudine responsabilă, în plin An al Biodivesităţii Europene. Îmi pun speranţa ca însă conducerea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării să reziste în faţa acestui tip de nepăsare şi dispreţ politic”, a declarat Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este sărbătorită, în fiecare an, în data de 1 septembrie. Şi în acest an, Delta Dunării îşi celebrează ziua sufocată de aceleaşi probleme care, nerezolvate, vor duce la dispariţia acestui paradis acvatic.

Pescuitul industrial.
- Continuat pe scară largă, pescuitul industrial va duce în final la dispariţia anumitor specii de peşti (cum este cazul sturionilor, specii periclitate sau extincte), precum şi la sărăcirea graduală a comunităţilor de pescari din Deltă. Salvaţi Delta afirmă necesitatea interzicerii pescuitului industrial din Delta Dunării şi acordarea de subvenţii localnicilor prin intermediul programelor europene de finanţare (Programul Operaţional de Pescuit). De asemenea, Salvaţi Delta susţine dreptul pescarilor de a pescui în continuare în limita unor cote agreate.

Braconajul.
- Un alt factor de presiune pentru resursa piscicolă a Deltei îl reprezintă braconajul, estimările arătând că anual sunt capturate ilegal peste 5.000 de tone de peşte (cantitate egală cu cea capturată legal de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării). Acest fenomen, care atinge cote alarmante şi pe care autorităţile cu atribuţii în domeniu îl controlează tot mai greu, poate avea efecte ireversibile pentru ecosistemul deltaic, precum şi pentru comunităţile din Deltă. În acest sens, Salvaţi Delta susţine aplicarea strictă a legii şi reformarea sistemului juridic de la nivelul judeţului Tulcea, pentru creşterea eficienţei luptei împotriva braconajului.

Renaturarea.
- Aproximativ 80.000 de hectare din teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării reprezintă amenajări agricole (realizate prin desecări în perioada comunistă) şi piscicole, care ar putea fi redate Deltei prin renaturare. Acest proces ar contribui semnificativ la protejarea populaţiilor de peşte din Deltă şi a biodiversităţii, în general.  SDD militează pentru demararea lucrărilor de renaturare a Deltei Dunării încă neefectuate.

Deşeurile.
- În arealul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu există servicii de salubrizare, cu excepţia oraşului Sulina, unde există o groapă de gunoi în care sunt depozitate deşeurile în mod neselectiv. Ameninţarea pe care o implică această situaţie este confirmată de datele Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, al cărei raport de activitate pentru anul 2007 arată că numai 40% din cantitatea totală de deşeuri de pe teritoriul Deltei au fost colectate prin sistemul de salubrizare, celelalte 60 de procente provenind din zonele rurale, unde populaţia nu beneficiază de servicii de salubrizare. Această stare a lucrurilor constituie o gravă ameninţare atât pentru starea de sănătate a locuitorilor Deltei, precum şi pentru ecosistemele deltaice.

Fragilitatea ecosistemului.
- Studii de specialitate atestă faptul că anual noi specii deltaice dispar sau sunt ameninţate, unul dintre factorii principali care determină această situaţie fiind poluarea intensă a RBDD. O cauză în acest sens o reprezintă lipsa staţiilor de epurare şi a infrastructurii necesare colectării şi reciclării deşeurilor menajere şi industriale. Salvaţi Delta solicită autorităţilor să urgenteze proiectele de infrastructură necesare unui management corespunzator al deşeurilor şi al apelor uzate din Rezervaţie.