Programul Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin

Miercuri, 8 septembrie 2010:
Conferinţă
Locaţie: ICR Berlin

GRĂDINILE LUI BRUKENTHAL
Prezentare cu imagini susţinută de Cornelia Feyer

Cine caută astăzi în Avrig, la vest de Sibiu, „reşedinţa de vară” a lui Samuel von Brukenthal (1721-1803) îşi poate imagina cât de măreţ şi somptuos era parcul acum mai mult de 200 de ani. Faptul că grădinile şi aleile au fost treptat restaurate, că tufele şi micile izvoare sunt refăcute, se datorează fundaţiei Brukenthal şi în special arhitectei peisagiste Cornelia Feyer. De câţiva ani, aceasta şi-a întins corturile în Avrig, unde conduce lucrările de restaurare şi se ocupă de proiectele fundaţiei. În prezentarea sa, Cornelia Feyer se va referi atât la începuturile dificile al restaurării unei clădiri în ruine şi a unui parc năpădit de buruieni, cât şi la micile şi numeroasele succese de pe parcursul lucrărilor de restaurare.
Parcul lui Samuel von Brukenthal este singura grădină în stil baroc din România. Brukenthal a construit întregul complex începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea şi a pus accentul în mod deosebit pe plantarea speciilor rare de copaci, fructe şi flori. Reşedinţa sa de vară şi clădirile administrative au fost până la începutul anilor 1990 un sanatoriu de stat. În anul 1999, minoritatea germană a recuperat clădirile intrate în proprietatea statului. Fundaţia Brukenthal se străduie de atunci să păstreze şi să dezvolte moştenirea Brukenthal conform prevederilor testamentare.

Samuel von Brukenthal a intrat în administraţia austriacă după terminarea studiilor de drept şi a devenit guvernator imperial la ordinul împărătesei Maria Tereza. A fost un adevărat mecena, un colecţionar de picturi, litografii şi cărţi expuse astăzi în Muzeul Brukenthal.

Proiect al Societăţii Româno-Germane.

8 septembrie - 19 decembrie 2010:
Expoziţie de icoane pe sticlă
Locaţie: Kunstforum Berliner Volksbank, Budapester Straße 35, 10787 Berlin

POEZIA CREDINŢEI – ICOANE PE STICLĂ DIN ROMÂNIA DIN SECOLUL AL XIX-LEA

Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” prezintă împreună cu fundaţia Kunstforum Berliner Volksbank expoziţia „Poezia credinţei – Icoane pe sticlă din România din secolul al XIX-lea”.
Cea mai mare parte a celor 200 de exponate este prezentată pentru prima dată în public. Icoanele pe sticlă, un fenomen artistic deosebit din Transilvania, provin de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi din colecţiile private Irina Muntean (Berlin) şi Hartmut van Riesen (München).

Icoanele pe sticlă din secolul al XIX-lea dau o imagine cuprinzătoare asupra acestui stil de pictură, fiind completate şi de opere rare din secolul al XVIII-lea. Expoziţia pune în lumină cele mai importante aspecte ale acestui meşteşug popular, prin care sunt făcute mărturii de credinţă, dar care, dincolo de contextul religios, pot fi percepute şi din prisma realizării lor, pline de culoare şi fantezie.
Pictura pe dosul sticlei din Transilvania surprinde prin imagini luminoase şi expresive, deşi compoziţiile erau supuse unor reguli bisericeşti foarte stricte. Pe lângă numeroase icoane făcute de zugravi ţărani anonimi din Transilvania, sunt arătate şi opere ale unor zugravi pe sticlă cunoscuţi, precum: Savu Moga, Ilie Poienaru, Pavel Zamfir.
În casele de ţărani din Transilvania, icoanele pe sticlă au reprezentat multă vreme singura podoabă. Nu numai scene din viaţa lui Iisus şi a Maicii Domnului erau foarte populare, ci mai ales imaginile cu sfinţi. În biserici erau de multe ori atârnate icoane reprezentând scene de praznic sau Judecata de Apoi.
În Transilvania, care în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea a aparţinut în cea mai mare parte Imperiului Austro-Ungar, nu existau şcoli de pictură de icoane. În locul acestora însă tehnica picturii pe dosul sticlei, adusă din sudul Germaniei şi din Boemia, s-a răspândit datorită zugravilor ţărani, care au răspuns numărului crescând de cereri de imagini cu sfinţi printr-un număr tot mai mare de icoane. Condiţiile sociale şi istorice deosebite din această regiune au dat naştere unui fenomen unic în arta ortodoxă tradiţională.

Vineri, 10 septembrie 2010, orele 18.00 - 22.00:
Vernisaj
Locaţie: Galeria Plan B, Heidestraße 50

RUDOLF BONE
Rudolf Bone, prezentat de Mircea Cantor, pentru prima dată la Berlin. Născut în 1951 în Oradea, Rudolf Bone aparţine contextului experimental dezvoltat în anii 1980 în Oradea, de către artiştii grupaţi în „Atelier 35”. Dezvoltată parţial în underground, fără suport politic şi financiar, departe de ideologie şi chiar subversivă la adresa regimului comunist, dar sincronă cu scena artistică internaţională, stilul generat de „Atelier 35” rămâne un simbol pentru arta experimentală din România anilor 80.

Sculptorul Rudolf Bone este considerat unul dintre liderii grupării, arta lui având în centru căutarea adevărului – chiar cu implicaţii mistice, limbajul vizual şi condiţia artei în societate.

Această expoziţie este dedicată proiectelor lui Rudolf Bone din anii 1980 şi 1990, văzute din perspectiva celor 15 ani de tăcere (între 1993 şi 2008 Rudolf Bone refuză orice implicare în scena de artă şi îşi distruge majoritatea lucrărilor). Aceste lucrări sunt prezentate acum publicului berlinez, ca expresie a artei subversive într-un regim totalitar.

Spaţiile Galeriei Plan B se află în complexul de galerii de pe Heidestraße 46-52, din apropierea muzeului de artă Hamburger Bahnhof - Museum für Gegenwart.

Durata expoziţiei: 10 septembrie – 23 octombrie 2010

În cadrul parteneriatului strategic dintre ICR Berlin„Titu Maiorescu“ şi Galeria Plan B

15-25 septembrie 2010: Festivalul Internaţional de Literatură (a 10-a ediţie) – Focus Europa de Est:
Lecturi literare cu Radu Aldulescu, Matei Florian, Filip Florian, T.O. Bobe, Svetlana Cârstean, Ştefania Mihalache.
Locaţii: Café Hilde, Haus der Kulturen der Welt, Schaubühne, Stiftung Brandenburger Tor

Prezenţă românească la unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de literatură din lumea întreagă. Festivalul Internaţional de Literatură de la Berlin există din 2001 şi are ca principal scop deschiderea spaţiului est-european pentru publicul interesat de cultură, literatură şi politică. În afara scriitorilor invitaţi oficial din partea festivalului - Filip Florian şi Ştefania Mihalache, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” mai organizează şi alte seri de lectură, pentru a completa imaginea literaturii române actuale. Sub moto-ul  “Îngeri, mizerie, dragoste – Literatura română actuală”, cinci dintre cele mai interesante şi mai puternice voci ale scenei literare româneşti de astăzi, sunt invitaţi să citească din operele lor într-o cafenea literară din Prenzlauer Berg.
De la realismul plin de forţă al unui scriitor considerat deja clasic – Radu Aldulescu, de la născocirile jucăuşe ale fraţilor Filip şi Matei Florian la poveştile de dragoste lirice şi de un comic amar ale Svetlanei Cârstean şi ale lui T.O. Bobe, publicul berlinez are în faţă un spectru variat al literaturii române actuale.

În încheierea festivalului va cânta Ada Milea.

Lecturi :
Radu Aldulescu: 16 septembrie 2010, ora 19.30, Café Hilde
Moderator: Mirko Schwanitz, Lectură: Meike Schlüter

Matei Florian şi Filip Florian: 18 septembrie 2010, ora 19.30, Café Hilde
Moderator: Jörg Plath, Lectură: Meike Schlüter

Filip Florian: 19 septembrie 2010, ora 18.00, Haus der Kulturen der Welt, Konferenzraum 1
Focus Osteuropa: Reflections

T.O. Bobe şi Svetlana Cârstean: 23 septembrie 2010, ora 19.30, Café Hilde
Moderator: Mirko Schwanitz, Lectură: Eva Wemme

Ştefania Mihalache: 24 septembrie, ora 19.00, Stiftung Brandenburger Tor
Moderator: Gernot Wolfram, Lectură: Stella Hilb, Nina West
În cadrul proiectului „Sea“, care prezintă tineri autori din Europa.

Ada Milea: 25 septembrie, ora 22.00, Haus der Kulturen der Welt, Café Global

Despre autori:
Radu Aldulescu s-a născut în 1954 la Bucureşti. Pe lângă activitatea literară, lucrează uneori şi ca jurnalist. Fără studii superioare, el şi-a început cariera de scriitor abia după 1989. Proza lui puternică, tulburătoare are în centru o realitate întunecată şi nemiloasă. Se numără deja printre clasicii literaturii române datorită numeroaselor premii obţinute. Radu Aldulescu trăieşte şi lucrează la Bucureşti.

Matei Florian s-a născut în 1979 la Bucureşti. Până în 2007 a fost un journalist de succes la Dilema şi Dilema veche. Literatură a publicat mai întâi împreună cu fratele său Filip Florian. În 2009, a început să scrie romanul său de debut ca bursier la Literarisches Colloquim Berlin. Proza lui poetică, fantastică este unică printr-o scriitură naiv-tragică, fără compromisuri. Matei Florian trăieşte la Bucureşti şi Ciocanu. Actualmente lucrează la cel de-al doilea roman al său.
Filip Florian s-a născut în 1968 la Bucureşti. După terminarea facultăţii de geologie şi geofizică, a lucrat ca jurnalist la ziarul Cuvântul, la Radio Free Europe şi la Deutsche Welle. Romanul său „Degete mici“ a primit numeroase premii şi a fost desemnat de Uniunea Scriitorilor ca cel mai bun roman de debut în anul 2006. Tradus şi publicat în Germania, Polonia, S.U.A., Irlanda, Italia. Romanul “Zilele Regelui”, a fost declarat “Cartea anului 2008” de Colocviul romanului românesc contemporan. Filip Florian trăieşte în Bucureşti.
T.O. Bobe s-a născut în 1960 în Constanţa, România. După absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, a lucrat ca dramaturg şi scenarist de televiziune şi a făcut parte din cercul literar al lui Mircea Cărtărescu. Proza sa lirică, ingenioasă, adesea tragi-comică îl înscrie pe T.O. Bobe în rândul celor mai importante şi mai autentice voci ale literaturii contemporane. A primit numeroase premii şi burse. T.O. Bobe lucrează la Bucureşti. O nouă carte este în curs de finalizare.

Svetlana Cârstean s-a născut în 1969 la Botoşani. A terminat Facultatea de Litere (secţia română-franceză) şi a făcut parte din cercul literar condus de Mircea Cărtărescu. A lucrat ca jurnalistă de radio şi TV şi a editat diferite reviste şi antologii. Lirica ei jucăuşă, dar de mare intensitate emoţională, a trezit interesul pe plan naţional şi internaţional, autoarea obţinând numeroase premii şi burse. În momentul de faţă lucrează la trei mari poeme. Svetlana Cârstean trăieşte la Bucureşti.

Ştefania Mihalache s-a născut în 1977 la Braşov, a studiat română şi engleză în oraşul natal şi a absolvit un master în domeniile gender şi cultură la Budapesta. Pe lângă romanul de debut „Est-falia“ a publicat numeroase poezii, eseuri, recenzii, proză scurtă în diferite reviste de literatură şi cultură. Între 2007 şi 2009, a scris scenarii pentru Media Pro Pictures Studios în Bucureşti. Acum lucrează la cel de-al doilea roman al său.

Duminică, 19 septembrie 2010, ora 11.30:
Vernisaj
Locaţie: Kunstverein Virtuell-Visuell, Wiesenstraße 4, 46282 Dorsten, Ruhr Kulturhauptstadt 2010

ROMAN TOLICI: ACTION
Curator: Oana Tănase

Expoziţia lui Roman Tolici (născut în 1974 la Ghetlova, Republica Moldova – lucrează şi trăieşte la Bucureşti) poartă titlul unei serii de pictură a artistului, prin care acesta focalizează realitatea dincolo de “dezvrăjirea” cotidiană.
Convins că „orice imagine pictată completează spaţii lipsă din percepţia noastră asupra lumii şi asupra nouă înşine“, Roman Tolici se dedică în seria Action staticului ca secvenţă a unui flux, urmărindu-i deopotrivă instabilitatea şi supleţea. Demersul nu vizează atât o cercetare a mişcării în sine, cât a acţiunii şi a consecinţelor ei. Sunt tranşate situaţii-limită şi evenimente ireversibile; singulară clipa şi atributele ei par a dezvălui o poveste mult mai conţinătoare de adevăruri (fie ele şi simple), mai mult decât o colecţie întreagă de întâmplări şi anecdote.

Asociaţia artistică VirtuellVisuell, care organizează expoziţia împreună cu Galeria KunstART am Hellweg Bochum, este implicată oficial în proiectul Ruhr – Capitală culturală europeană 2010 „Drumul cărbunelui din Gahlen – strada de artă devine stradă pentru artă“, care marchează prin artă schimbarea spaţiului public din bazinul Ruhr, de la o zona industrializată la o capitală culturală.

Asociaţia artistică VirtuellVisuell a fost înfiinţată în anul 2000 şi organizează numeroase expoziţii şi proiecte culturale menite să pună în valoare arta contemporană în regiune, cu titlul de „avangardă“.

Galeria KunstART am Hellweg din Bochum, înfiinţată în anul 2006, promovează artişti contemporani naţionali şi internaţionali din domeniile: pictură, grafică, sculptură şi artă din sticlă. A realizat expoziţii în muzee româneşti şi a cooperat cu galerii din Germania, Franţa şi în special din România.

Durata expoziţiei: 19 septembrie – 17 octombrie 2010

Miercuri, 22 septembrie 2010, ora 19.30:
Conferinţă şi expoziţie
Locaţie: ICR Berlin

ICOANE PE STICLA DIN TRANSILVANIA
Conferinţă de Giovanni Ruggeri şi expoziţie de Adriana şi Nicoleta Oltean

În paralel cu expoziţia de icoane pe sticlă de la Fundaţia Kunstforum Berliner Volksbank, la sediul ICR Berlin are loc o conferinţă susţinută de jurnalistul italian Giovanni Ruggeri, autor a numeroase articole despre România şi al volumului “Icoanele pe sticlă din Sibiel”.
Icoanele pe sticlă din Transilvania sunt expresia culturii religioase şi populare din această regiune a României. Îmbinare unică dintre tradiţiile est-europene şi tehnicile vestice, icoanele pe sticlă s-au bucurat de multă popularitate în jurul anului 1750, după cele două războaie mondiale fiind însă uitate. Cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă din lume (circa 600 de exponate) se află la Sibiel, în Transilvania. Tot din Sibiel provin şi Adriana şi Nicoleta Oltean (mamă şi fiică), autoarele expoziţiei de la ICR Berlin.

25 septembrie - 14 noiembrie 2010:
Expoziţie de artă
Locaţie: Oberlichtsaal, Kunsthalle Basel, Steinenberg 7, 4051 Basel
Vernisaj: sâmbătă, 25 septembrie 2010, ora 19.00

MARIETA CHIRULESCU
Solo-show al Marietei Chirulescu în renumita instituţie elveţiană de artă, avându-l drept curator pe Adam Szymczyk – director al Kunsthalle Basel. Este a treia expoziţie a unui artist român în acest spaţiu, după Dan Perjovschi (2007) şi Daniel Knorr (2009).
Considerată a fi una dintre cele mai promiţătoare artiste contemporane române, Marieta Chirulescu deţine un spectru foarte variat al exprimărilor artistice, incluzând desenul, pictura, printmaking-ul, colaje (realizate mecanic sau digital). În centru se află chestionarea operei de artă/a imaginii şi a semnificaţiei ei în contextul actual. Este vorba despre aşa numite “Byproducts” ale picturii sau despre procese automate de reproducere: despre greşeli, neregularităţi, cauzate de ea însăşi sau de software. Abstracte la prima vedere, lucrările învăluite de mister ale Marietei Chirulescu păstrează spaţii de rezonanţă cu lumea reală, cu propria biografie, cu istoria artei în general.
Marieta Chirulescu (născută în 1974 la Sibiu, trăieşte şi lucrează la Berlin) a absolvit Academia de Arte Plastice din Nürnberg. Bursieră a Kunstfonds Bonn.
Durata expoziţiei: 25 septembrie – 14 noiembrie 2010

28 octombrie: discuţie publică cu artista la Stadtkino Basel

13 noiembrie: finisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului