Cartea verde europeană pentru protecţia pădurilor

Cartea verde va ajuta Comisia să stabilească dacă sunt necesare acţiuni suplimentare la nivelul UE. Potrivit Comisarului european pentru mediu, Janez Potočnik, pădurile Europei sunt o „resursă preţioasă care trebuie protejată împotriva efectelor adverse ale schimbărilor climatice şi împotriva declinului biodiversităţii”. În opinia sa, gama largă de funcţii sociale, economice şi de mediu pe care le îndeplinesc pădurile face ca miza să fie foarte mare. Oficialul european consideră că acţiunea la nivelul Uniunii poate completa eforturile naţionale pentru salvarea pădurilor şi poate contribui la menţinerea unei baze de informaţii fiabile, coerente şi la zi cu privire la acestea. La rândul său, Connie Hedegaard, Comisar european pentru politici climatice, apreciează rolul „esenţial” al pădurilor în eforturile de menţinere a încălzirii globale la sub 2°C, având în vedere că ele „absorb cantităţi uriaşe de carbon”. „Pentru strategia UE în domeniul schimbărilor climatice este esenţial să se asigure că pădurile Europei îşi pot îndeplini în continuare toate funcţiile”, mai spune Hedegaard.

Cartea verde stabileşte care sunt principalele provocări cu care se confruntă pădurile Europei, prezentând sistemele existente de informare în domeniul forestier şi instrumentele disponibile pentru protecţia pădurilor şi ridicând o serie de întrebări pertinente pentru elaborarea unor viitoare opţiuni de politică. Documentul vine în completarea Cărţii albe privind adaptarea la schimbările climatice, adoptată de Comisie în aprilie 2009. Potrivit procedurilor comunitare,  competenţa privind politica în domeniul forestier revine în primul rând statelor membre, motiv pentru care dezbaterea în domeniu trebuie să se axeze pe modul în care schimbările climatice modifică gestionarea şi protejarea pădurilor în Europa, precum şi pe modul în care ar trebui să evolueze politica UE pentru a-şi spori contribuţia la iniţiativele statelor membre. Pădurile îndeplinesc numeroase funcţii sociale, economice şi de mediu interrelaţionate. Ele asigură locuri de muncă, venituri şi materii prime pentru industrie şi pentru energia din surse regenerabile. De asemenea, protejează solul, aşezările umane şi infrastructurile, regularizează resursele de apă dulce şi conserva biodiversitatea. Din punct de vedere al climei, pădurile acţionează ca nişte „puţuri” care absorb dioxidul de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră, pe întreaga lor perioadă de creştere, dar devin surse de CO2 atunci când sunt tăiate, arse sau distruse de furtuni şi de dăunători. De asemenea, pădurile reglează condiţiile climatice locale şi regionale. Pădurile şi alte suprafeţe împădurite acoperă circa 176 de milioane de hectare pe teritoriul UE, însumând peste 42 % din suprafaţa terestră a UE. Pădurile s-au extins constant în ultimii 60 de ani, la nivelul UE, reprezentând în prezent 5 % din suprafaţa împădurită la nivel mondial. Majoritatea pădurilor din UE şi-au mărit volumul lemnos şi stocurile de carbon, absorbind astfel o cantitate mai mare de CO2 din atmosferă. Informaţii recente arată însă că, la nivel mondial, despăduririle (în special în ţările în curs de dezvoltare) şi alte modificări ale destinaţiei terenurilor sunt responsabile în prezent pentru circa 12-15 % din emisiile globale de CO2. Temperatura medie în Europa a crescut cu aproape 1°C în ultimul secol şi cel mai optimist scenariu prevede o creştere cu 2°C până în 2100. Acest ritm rapid al schimbărilor climatice datorate activităţii umane depaşeşte capacitatea naturală a ecosistemelor de a se adapta. Prin urmare, regiuni întregi nu vor mai fi propice dezvoltării anumitor tipuri de păduri, ceea ce va provoca schimbări ale distribuţiei naturale a speciilor de arbori şi modificări ale creşterii arboretului existent. Se preconizează că fenomenele extreme precum furtunile, incendiile forestiere, secetele şi valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai dese şi/sau mai severe, sporind astfel presiunea asupra pădurilor.

Consultarea publică asupra Cărţii verzi se va derula de la 1 martie la 31 iulie 2010 pe site-ul web „Vocea ta în Europa” ( http://ec.europa.eu/yourvoice). Ulterior, Comisia va da publicităţii contribuţiile la dezbatere şi va comunica propriile opinii cu privire la principalele rezultate ale consultării.