Cristian Preda vrea Parlament bicameral

Primul punct al schiţei de reformă constituţională prezentat de Preda este instituirea unui regim semiprezidenţial în care preşedintele are atribuţii mult mai clare. Astfel, euroaprlamentarul PDL a apreciat, în cadrul unei conferinţe pe care a susţinut-o, vineri, la Institutul de Studii Populare, că şeful statului ar trebui să dobândească dreptul de a dizolva forul legislativ ori de câte ori apare o criză politică ce poate fi deblocată în urma unor noi alegeri parlamentare. "Ar trebui să existe un articol prin care preşedintele să poată dizolva Parlamentul, indiferent de momentul în care criza se produce, nu ca acum când poate fi dizolvat doar în situaţia în care un Guvern nu este votat. Crizele politice apar nu doar la formarea guvernului, ci apar şi pe parcurs. Este sănătos, ca un mijloc de depăşire a unor crize în relaţia dintre guvern şi Legislativ, ca un factor constituţional să dispună de capacitatea de a dizolva Camerele", a spus Preda. El a spus că nu există riscul ca şeful statului să abuzeze de acest drept, invocând exemplul Franţei, unde preşedinţii au uzitat rar de dreptul lor din cauza procedurii costisitoare, dar şi a riscurilor politice. În ceea ce-l priveşte pe preşedinte, Preda crede că ar trebui înscris explicit în textul constituţional dreptul şefului statului de a prezida şedinţele Guvernului

În al doilea rând, Preda nu crede în oportunitatea instituirii unui Parlament unicameral deoarece ar lăsa nereprezentate interesele colective mai largi decât cele de la nivel de colegiu, fapt ce ar conduce la "o criză de autoritate mult mai gravă decât cele cunoscute până acum". În consecinţă, reforma constituţională ar trebui corelată cu o restructurare administrativă şi cu o nouă filosofie a reprezentării. Astfel, europarlamnetarul PDL susţine că ar trebui să existe un Parlament bicameral, cu o Cameră a Deputaţilor de 250 de deputaţi aleşi uninominal şi un Senat de 40-50, ce ar trebui să reprezinte interesele colective de la nivel regional. Preda susţine varianta desfiinţării judeţelor şi înfiinţarea a 10-12 regiuni care să fie reprezentate în mod egal în Senat. Concomitent, ar trebui redus considerabil numărul comunelor şi, implicit, al consiliilor locale, fapt ce ar conduce la economii la buget mai mari decât prin renunţarea la una din Camerele Parlamentului. "Constituirea regiunilor ar duce la o structură nedisipată a autorităţii şi ar evita crearea unor fiefuri judeţene conduse de către preşedinţi ai consiliilor judeţene", a explicat eurodeputatul.