Curtea Constituţională dă verdictul "tăierilor" lui Boc

24. 06. 2010

Pe 30 Mai, Executivul condus de Emil Boc a aprobat Legile de austeritate. Potrivit premierului, 63% din bugetul României este destinat cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar, pensiilor şi cheltuielilor cu asistenţa socială.

Pe 7 Iunie, premierul a susţinut în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului discursuri prin care  Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru cele două proiecte ale legilor care impun măsurile de austeritate. Primul vizează reducerea cheltuielilor bugetare (reducerea salariilor şi a pensiilor), iar cel de-al doilea - eliminarea pensiilor speciale şi a privilegiilor din sistemul public de pensii. Guvernul justifică aceste măsuri fără precedent prin nevoia de a restabili echilibrul bugetar, condiţie esenţială pentru a primi următoarea tranşă din împrumutul agreat cu FMI.

Opoziţia a reacţionat. PSD a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului care a fost supusă votului parlamentarilor pe data de 15 Iunie. Aceasta însă nu a trecut, iar Guvernul Boc a rămas în funcţie. Opoziţiei i-ar mai fi trebuit 8 voturi pentru ca legile cu măsurile de austeritate să nu mai fie aplicate.

După votul din Parlament, a fost rândul liberalilor să reacţioneze. Imediat ce moţiunea social-democratăa picat, liberalii au depus la Curtea Constituţională o contestaţie cu privire la tăierea pensiilor şi salariilor bugetarilor. Aceatsă sesizare este luată astăzi în duscuţie, iar Curtea îi va decide soarta.

Sesizarea liberalilor vizează încălcarea art. 114 din Constituţia României, prin decizia guvernului de asumare a răspunderii, în aceeaşi zi, pe trei proiecte de lege, dar şi încălcarea dispoziţiilor art. 141 din Constituţie. Guvernul avea obligaţia de a solicita pentru acest proiect de lege avizul Consiliului Economic şi Social, având în vedere că din expunerea de motive a Guvernului, care a însoţit proiectul de lege, nu rezultă dacă un astfel de aviz a fost sau nu solicitat de către Guvern. În plus, legea încalcă dispoziţiile art. 16 alin 1 din Constituţie, potrivit căruia "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". Aceştia subliniază că Legea salarizării încălcă şi dispoziţiile art. 53 (Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ) coroborat cu art. 41 din Constituţia României. Prin art. 30, alin (7) din legea salarizării, orele suplimentare nu sunt prevăzute pentru anul 2010. În plus, parlamentarii PNL sesizează încălcarea prevederilor art. 41 alin 2 şi 5 , art. 52 şi a art. 126 alin 6 din Constituţia României de către prevederile art. 3 lit e), art. 30 alin 6, art. 34 alin 4 din Legea salarizării unice.

Curtea Constituţională însăşi a constituit motiv de dispute. Cu doar o zi înainte de votarea moţiunii în Parlament, în Camera Deputaţilor s-a dat un adevărat război pentru alegerea reprezentantului camerei inferioare pentru Curtea Constituţională. Deşi acest reprezentant deja fusese votat, fiind cel susţinut de opoziţie, preşedintele Camerei Deputaţilor a refuzat să semneze actul prin care se definitiva această numire. Puterea a explicat atunci că pentru votarea reprezentantului Camerei Deputaţilor la Curtea Constituţională era nevoie de majoritatea mare, în timp ce Valer Dorneanu a fost votat de majoritatea mică, adică de majoritatea celor prezenţi în sală.

După o gâlceavă aprigă dintre cele două părţi, votul s-a reluat. De data aceasta aproape toţi deputaţii Puterii se aflau în sală şi au votat ca reprezentantul Camerei Deputaţilor pentru Curtea Constituţională să fie Ştefan Minea. La Senat treburile s-au desfăşurat mai lin, iar Antoanella Motoc a fost aleasă judecător al Curţii Constituţionale, în defavoarea lui Teodor Meleşcanu.

Ulterior, cei doi au depus jurământul la Palatul Cotroceni în faţa preşedintelui Traian Băsescu.
Componenţa Curţii Constituţionale:
Preşedinte Augustin Zegrean - propus de către preşedintele Traian Băsescu
Judecător Iulia Antoanella Motoc - propus de către  Uniunea Naţională pentru Progresul României
Judecător Petre Lăzăroiu - propus de către preşedintele Traian Băsescu
Judecător Tudorel Toader - propus de către Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal
Judecător Ion Predescu - propus de către PSD
Judecător Aspazia Cojocaru - propus de către PSD
Judecător Acsinte Gaspar - propus de către PSD
Judecător Puskás Valentin-Zoltán - propus de către  UDMR
Judecător Mircea Ştefan Minea - propus de către PDL

Si Letonia a taiat pensiile pe motiv de criza, dar a trebuit sa dea toti banii inapoi

Guvernul Boc nu este singurul care a decis sa-i sacrifice pe pensionari pentru a face rost de bani, dar este probabil singurul care va reusi sa o faca. Aceeasi idee au avut-o si guvernantii din Letonia, dar au fost dati in judecata si obligati sa le dea banii inapoi pensionarilor.

Dupa ce a imprumutat 7,5 miliarde de euro de la FMI si UE, la sfarsitul anului 2008, Letonia a trebuit sa taie cheltuielile publice cu 702 milioane de euro in fiecare an, pana in 2012. Printre masurile de austeritate luate de Riga s-a aflat si taierea pensiilor cu 10 pana la 70%.

Totusi, in 21 decembrie 2009, Curtea Constitutionala a Letoniei a decis ca masura guervnului e ilegala si incalca dreptul cetateanului la securitate sociala, potrivit AFP, preluat de France 24.

Judecatorii Constitutionali afirmau atunci ca guvernul are dreptul sa stranga cureaua in timpul crizei, dar intelegerile semnate cu institutiile financiare internationale nu trebuie sa fie folosite ca argument pentru limitarea drepturilor cetatenilor.

Mai mult, Curtea a declarat ca reducerile de pensii care se aplicau din iulie 2009 erau ilegale si a dat termen Parlamentului pana in martie 2010 sa le anuleze. Guvernul a primit timp pana in 2015 sa le dea batranilor banii inapoi.

Unul dintre ministrii letoni spunea atunci ca guvernul trebuie sa gaseasca 258 de milioane de euro pentru a returna banii din pensii si pentru a relua plata lor integrala.