Topul evenimentelor lunii Iunie 2010
Iunie a fost, probabil, cea mai fierbinte lună a acestui an. Evident, la figurat. Au avut loc evenimente care vor lăsa urme adânci în viaţa de fiecare zi a oamenilor, tot mai marcaţi de incidenţa celor două crize: cea economică şi cea de competenţă administrativă.

Decizia Curţii Constituţionale referitoare la legile "Boc"

Dezbaterea asupra proiectului de lege care prevedeau, ca soluţie a crizei, amputarea pensiilor cu 15% şi a salariilor bugetarilor cu 25%, a fost precedată de o luptă aprigă pentru desemnarea titularilor celor două locuri devenite vacante la Curtea Constituţională.
Rezultatul primului tur din Camera Deputaţilor, care-l dăduse câştigător - cu voturi de la Putere - pe candidatul Opoziţiei, Valer Dorneanu, a fost întors pe motive procedurale de Roberta Anastase. Înţelegerea din culise prin care cele două locuri ar fi trebuit împărţite între cele două tabere, a căzut brusc la intervenţia Cotroceniului şi în absenţa reprezentanţilor Opoziţiei, parlamentarii Puterii i-au votat pe Iulia Moţoc şi Ştefan Minea. Cu aceste două "voturi", balanţa în CC devenea de 5 - 4 în favoarea judecătorilor desemnaţi sau arondaţi arcului guvernamental şi soarta sesizării PSD părea pecetluită. Dar, spre surprindere generală, cel care a "defectat" a fost tocmai noul reprezentant al UDMR, Puskas, ceea ce a făcut ca votul general să fie 5 - 4 în favoarea deciziei de neconstituţionalitate. Drept urmare, proiectul de lege privind tăierea pensiilor a fost declarat neconstituţional (ca şi recalcularea pensiilor magistraţilor) Curtea admiţând, cu amendamente, reducerea salariilor bugetarilor. Această decizie a aruncat în aer strategia desfăşurată de guvernul Boc pentru a răspunde condiţiilor puse de FMI pentru continuarea acordării împrumutului necesar contracarării efectelor crizei.

Majorarea TVA la 24%

Deşi oficialii Guvernului Boc declaraseră în repetate rânduri că o majorare a impozitelor şi taxelor ar fi soluţia cea mai proastă, decizia Curţii Constituţionale şi absenţa unui adevărat "plan B" au impus luarea deciziei de majorare a TVA cu 5 procente, cu toate riscurile pe care aceasta le implică.
Într-un mod aproape iresponsabil, atât premierul Boc cât şi ministrul Vlădescu au evocat urmările apocaliptice pe care această majorare le va avea. Prin Ordonanţă de Guvern a fost stabilită şi data intrării în vigoare - 1 Iulie 2010 - chiar dacă legea prevede că modificările aduse Codului Fiscal intră în vigoare după 6 luni. Decizia - luată sub presiunea condiţiilor puse pentru acordarea următoarei tranşe de împrumut de la FMI - a fost considerată de Opoziţie generatoare de haos economic şi de inflaţie galopantă. Dealtfel, primul efect a fost brusca prăbuşire a cotaţiei leului faţă de euro imediat după anunţul deciziei Curţii Constituţionale.

Respingerea Moţiunii de Cenzură

Doar 8 voturi i-au lipsit Opoziţiei pentru ca moţiunea de cenzură introdusă de PSD şi PNL să conducă la cea de-a doua cădere a Guvernului Boc.
În ciuda mobilizării generale, s-au produs primele defecţiuni în maşinăria de vot a Puterii, reprezentanţi ai arcului guvernamental votând la vedere în favoarea moţiunii - episodul Teo Trandafir fiind cel mai cunoscut. Cu 228 voturi "pentru" şi 197 "împotrivă", moţiunea a căzut, iar Guvernul s-a salvat in extremis. Nu însă şi cele două proiecte de lege, deoarece Opoziţia a sesizat imediat Curtea Constituţională pe această temă.

Măsurile de austeritate adoptate de Guvern

În locul unei reforme adevărate a administraţiei şi a tăierii cheltuielilor inutile sau exagerate, operaţiune care ar fi afectat în special clientela politică a PDL şi a aliaţilor săi Guvernul a preferat drumul mai complicat şi mai brutal al "sancţionării" generale a pensionarilor şi a bugetarilor, pentru erorile sale în serie şi pentru incapacitatea de a limita efectele crizei.
Ca adjuvante, au fost operate o serie de măsuri prin care s-a modificat impozitarea drepturilor de autor, s-a redus plafonul consumului de carburant pentru maşinile oficiale, majorarea CAS, impozitarea suplimentară a pensiilor, impozitarea tichetelor de masă şi de vacanţă, anularea subvenţiilor pentru încălzire, ajutoarele pentru nou-născuţi şi tineri căsătoriţi etc.

CSAT avertizează asupra pericolelor ce pot veni din partea presei

Lungul război dus de Traian Băsescu împotriva "mogulilor" de presă îşi găseşte expresia teoretică într-un document oficial elaborat de CSAT, în cadrul "Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării".
Documentul vorbeşte despre "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora" - considerat a fi una dintre vulnerabilităţile României. "În zona apărării şi securităţii naţionale riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate". Vâlva creată în mass media a determinat ca reprezentanţi ai Preşedinţiei să intervină cu precizarea că textul respectiv este un document de lucru ce ar urma să fie supus dezbaterii publice. Comentatorii au pus acest text în legătură directă cu invocarea Articolul 53 din Constituţie - cel care prevede "limitarea unor drepturi" - de către premierul Boc la anunţul măsurilor de austeritate ce prevedeau tăierea pensiilor şi salariilor şi cu o politică generală de autoritarism insituţional. Alte evenimente: alegerea lui Laszlo Tokes ca vicepreşedinte al Parlamentului European, arestarea şi eliberarea "mogulului" Dan Diaconescu, moartea altor doi militari români în Afganistan, debutul migraţiei parlamentare dinspre PDL spre PSD.