Topul evenimentelor săptămânii: 19 - 25 Iulie 2010
Informatia.ro (AMOS News) a monitorizat cele mai importante evenimente, înregistrate în această săptămână. Vă prezentăm clasamentul primelor cinci subiecte de presă, în funcție de impactul lor asupra opiniei publice.

Raportul CE privind reforma Justiției. Controverse și dezbateri

Comisia Europeană constată, în raportul dat publicității pe 20 Iulie, că România nu demonstrează suficient angajament politic în sprijinirea procesului de reformă. Raportul Comisiei Europene (CE) privind justiția din România indică "deficiențe importante" în eforturile Bucureștiului de a realiza progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), instituit în momentul aderării țării noastre.
România nu reușește să ridice monitorizarea CE, obiectiv asumat de guvernul de la București, dar scapă de sancțiuni. Spre deosebire de cele anterioare, raportul CE punctează la capitolul "progrese" doar preocuparea constantă a DNA în a întocmi dosare. Criticile se îndreaptă, în schimb, către întreg sistemul judiciar și sunt însoțite de recomandări care ar trebui urmate, în primul rând, de responsabilii din justiție: ministrul justiției, CSM, Curtea Supremă. Oficialii europeni au făcut mai multe recomandări referitoare la lupta împotriva corupției în sectorul achizițiilor publice. Cea mai importantă e instaurarea transparenței depline în domeniul achizițiilor publice. Totodată, în raport se recomandă autorităților române să ia în considerare "interzicerea ca funcționarii publici cu rang înalt și reprezentanții aleși să poată beneficia în mod direct sau indirect de contracte comerciale încheiate în numele instituției lor".

Apelurile lui Tokes pentru ieșirea maghiarilor în stradă după decizia de la Haga referitoare la independența Kossovo

Vicepreședintele Parlamentului European a chemat maghiarii la manifestații de stradă în Harghita și Covasna pentru autonomia Ținutului Secuiesc.
Încurajat de verdictul Curții de la Haga în privința independenței provinciei Kosovo, Tökes Laszlo a îndemnat maghiarii să iasă în stradă pentru a obține autonomia Secuimii. Decizia Curții de Justiție de la Haga, potrivit căreia declararea independenței provinciei Kosovo nu încalcă normele legislative internaționale, i-a dat curaj vicepreședintelui Parlamentului European (PE), Tökes Laszlo, să pluseze în privința autonomiei Ținutului Secuiesc. Prezent la o ședință a Forumului de Coordonare Maghiar, desfășurată în cadrul Universității de Vară “Tusvanyos”, episcopul reformat a lansat etnicilor maghiari o veritabilă chemare la mișcări de stradă în favoarea autonomiei. “O microregiune de talia Kosovo este și Secuimea. Kosovo și-a dobândit independența, de ce nu ar putea și Secuimea să aibă autonomie? (...) Trebuie să ieșim în stradă dacă este nevoie. Dacă trebuie, atunci Secuimea are nevoie de un instrument de tip catalan. (...) Va fi autonomie, bineînțeles că va fi”, a anunțat Tökes, potrivit hotnews.ro. El a mai precizat că împlinirea acestui deziderat necesită unitate în sânul comunității maghiare și a acuzat UDMR și PCM de nerealizarea acestei unități. Președintele executiv al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, Toro Tibor, a creionat și dimensiunea pe care ar trebui s-o aibă demonstrațiile stradale. El a spus că și-ar dori 100.000 de oameni care să iasă în stradă la Miercurea Ciuc.

Revoluția "mică' din Justiție

Guvernul a adoptat pe 22 Iulie, în procedură de urgență, proiectul de lege privind unele măsuri privind accelerarea proceselor în instanță. "Proiectul va aduce beneficii Justiției și justițiabililor", a declarat prim-ministrul Emil Boc.
El a mai menționat că viitoarea lege va scurta durata proceselor și va reduce costurile Justiției. Proiectul noii legi va fi înaintat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, în procedură de urgență. La ședința de Guvern de miercuri, președintele Traian Băsescu a solicitat Executivului să se reunească în ședință extraordinară după avizul CSM, pentru a adopta proiectul legii privind "mica reformă". Proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, este cunoscut și ca "legea micii reforme" în justiție, după ce actul a fost discutat de președintele Băsescu cu președintele CSM. Premierul Emil Boc a mai prezentat unele dintre prevederile acestui proiect, printre care au fost menționate instituirea obligației judecătorului de a fixa termene procedurale mai scurte, "chiar de la o zi la alta", nu „din trei în trei luni sau, uneori, chiar din șase în șase luni”. Pentru a se evita lungimea proceselor și cazurile în care se obțin amânări permanente ale proceselor, a fost instituită regula conform căreia partea care a primit citația pentru un termen de judecată va fi prezumată că are cunoștință și despre termenele de judecată ulterioare. A mai fost eliminată calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care judecătorii soluționează plângerea formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și aplicarea unei sancțiuni. În proiect se mai prevede instituirea procedurii de împăcare a părților, care înlătură răspunderea penală, pentru infracțiunile de o gravitate mai redusă. Se extinde și procedura medierii, prin care persoanele implicate pot să găsească o cale comună de a soluționa un conflict, în cauzele comerciale și în cauzele de divorț.

O nouă cerere de suspendare a președintelui

Senatorul Dan Voiculescu a depus, la Biroul Permanent al Senatului, o propunere de suspendare a președintelui Traian Băsescu.
Potrivit lui Voiculescu, președintele Băsescu "promovează măsuri anti-sociale și ilegale", astfel că se impune suspendarea acestuia. "(…)Președintele României, domnul Traian Băsescu, și-a asumat, de facto, poziția de principal conducător al puterii executive și a inițiat și a promovat măsuri anti-sociale și ilegale precum cea privind reducerea cu 15% a pensiilor, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României în ședința din data de 24 iunie 2010. Prin acel demers, Președintele României s-a plasat premeditat în conflict cu societatea românească (…) Pe scurt, Președintele Traian Băsescu a încălcat Constituția", se arată în documentul depus de Voiculescu la Biroul Permanent al Senatului. Potrivit actului depus de Dan Voiculescu la Senat, măsurile anti-criză luate în ultima perioadă, măsuri luate cu girul Președintelui, nu sunt de natură să readucă economia pe calea cea bună. "Creșterea taxelor într-o perioada de gravă recesiune economică reprezintă, în opinia unanimă a specialiștilor, o măsură disperată care, pe termen mediu și lung, va reduce încasările la bugetul de stat și va determina amplificarea fenomenelor din sfera evaziunii", spune Voiculescu. Propunerea lui Voiculescu va fi luată în discuție la reunirea Biroului Permanent, în luna Septembrie.

Sondajele de opinie care marchează declinul PDL și al lui Băsescu

Potrivit unui sondaj IPP, presedintele e ca si demis. 65% dintre alegatorii romani ar vota pentru demiterea presedintelui Traian Basescu daca partidele din opozitie ar organiza un nou referendum pe aceasta tema, arata un sondaj realizat de IPP Data Research.
Astfel, doar 17% ar vota impotriva demiterii si 18% nu ar participa la referendum, arata sondajul. Totodata, 43% dintre romani considera daca liderul PNL Crin Antonescu ar fi castigat alegerile prezidentiale din 2009, s-ar fi descurcat mult mai bine decat Traian Basescu. La intrebarea "Care dintre cei candidati la presedintie in 2009 credeti ca ar fi astazi cel mai potrivit pentru situatia curenta din tara?", 43% dintre respondenti l-au indicat pe Crin Antonescu, 32% pe Mircea Geoana si doar 19% pe Traian Basescu. In ceea ce priveste preferintele pentru viitoarele alegeri parlamentare PSD ocupa primul loc, cu 40%, urmat de PNL - 26%, PD-L - 12%, UNPR - 7%, PRM - 7%, UDMR - 5%, dar este vorba doar despre romanii care se duc la vot. Nici la capitolul optimism romanii nu stau foarte bine deoarece 81% cred ca in Romania lucrurile merg intr-o directie gresita si doar 15% cred ca totul merge bine. Sondajul mai arata ca aproximativ jumatate dintre romani cred ca este nevoie de mai mult de cinci ani de zile ca Romania sa se redreseze economic, adica 45%, in timp ce doar 6% sunt optimisti si cred ca anul viitor tara noastra isi va reveni. La sondaj, realizat in perioada 9 - 16 iulie, au participat 1.040 de persoane cu varsta peste 18 ani, iar tipul esantionului este probabilistic stratificat. Cei de la Institutul pentru Politici Publice Data Research, care au realizat sondajul, precizeaza ca rezultatele prezente fac parte dintr-o cercetare mai complexa efectuata pentru Institutul pentru Politici Publice.