Întrevederea de lucru a secretarului de stat pentru afaceri europene cu vice-preşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie

Au mai participat la întâlnire şi şeful de cabinet al Comisarului Laszlo Andor, Comisar european pentru muncă, afaceri sociale şi incluziune, precum şi reprezentantul cabinetului Preşedintelui Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso. Din delegaţia română au făcut parte şi Valentin Mocanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Dan-Valentin Fătuloiu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Bogdan Aurescu a expus poziţia părţii române faţă de situaţia creată de măsurile recent adoptate de Franţa privind îndepărtarea de pe teritoriul său a unor cetăţeni români de etnie romă. A arătat că partea română este deschisă pe deplin cooperării cu Franţa, în spiritul parteneriatului strategic bilateral, pentru a discuta problemele reale. Acest aspect a fost deja dovedit de vizita efectuată la Paris, la iniţiativa părţii române (25-26 august 2010), de o delegaţie la nivel de secretar de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care a formulat propuneri concrete de cooperare părţii franceze.

Pe de altă parte, a subliniat că România nu va asista pasiv nici la încălcarea demnităţii cetăţenilor români, indiferent de etnie, nici a drepturilor lor fundamentale şi nici a profilului României de stat membru UE. Partea română a menţionat surprinderea faţă de continuarea campaniei mediatice din Franţa, de natură să afecteze imaginea României şi a cetăţenilor români.

Delegaţia română a prezentat Comisarului Reding argumente în sensul că motivul afectării ordinii publice invocat de Franţa pentru justificarea măsurilor nu poate fi acceptat. Astfel, din datele furnizate de partea franceză, doar 708 cetăţeni români au fost condamnaţi definitiv în 2009, ceea ce reprezintă 0,3% din totalul persoanelor acuzate (iar nu condamnate definitiv) din Franţa, iar numai 1,2% din totalul persoanelor acuzate (iar nu condamnate definitiv) în Franţa au fost cetăţeni români. Statisticile ar trebui întemeiate pe date referitoare la persoane condamnate definitiv, şi nu doar acuzate sau învinuite.

Bogdan Aurescu a arătat că, în condiţiile în care nicio persoană din cele repatriate până în prezent nu a avut cazier judiciar în România sau Franţa, argumentul bazat pe securitatea publică al părţii franceze ar presupune că asupra persoanelor îndepărtate de pe teritoriul Franţei planează suspiciunea comiterii unor infracţiuni în viitor, ceea ce reprezintă o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie.

Partea română a mai subliniat că ideea impunerii de restricţii excesive în calea libertăţii de circulaţie pentru cetăţenii români, prin orice fel de măsuri, legislative sau administrative, este inacceptabilă. De exemplu, impunerea de condiţii de tip material, cum ar fi o limită de venit personal sau existenţa unui domiciliu stabil, pentru a condiţiona şederea sub trei luni, va afecta grav cu precădere cetăţenii din Europa Centrală şi de Est, cu venituri mici. În fapt, cei care „cad” în această categorie sunt romii. Aceasta ar fi o discriminare indirectă nepermisă. Partea română nu poate accepta măsuri care ar constitui, sub orice formă, discriminare pe baze etnice, directă sau indirectă.

Bogdan Aurescu a arătat Comisiei că pentru români, care au trecut prin 50 de ani de dictatură comunistă, libertatea de circulaţie este un drept cu o semnificaţie cu totul aparte şi că nu intenţionăm să renunţăm la ea în nicio circumstanţă. În acest sens, soluţia la problema comunităţii rome, problemă europeană, trebuie să asigure compromisul echitabil între responsabilitatea statului de cetăţenie, cea statului unde aceste persoane se află şi implicarea Uniunii Europene. România îşi asumă responsabilitatea care îi revine, însă şi statele pe teritoriul cărora aceste persoane se află trebuie în egală măsură să facă eforturi pentru integrarea socială a acestor cetăţeni europeni. Statul de cetăţenie, statul de şedere şi nivelul de acţiune europeană trebuie să acţioneze complementar şi coordonat

Delegaţia română a solicitat Comisiei să analizeze dacă îndepărtările voluntare dispuse de Franţa sunt cu adevărat voluntare, având în vedere circumstanţele în care se petrec aceste evacuări succesive de tabere, până când aceste persoane se văd nevoite să accepte oferta de returnare contra cost.

Partea română a afirmat voinţa sa deplină de a-şi asuma responsabilităţile în ce priveşte o mai bună accesare a fondurilor comunitare pentru integrare socială. În acest sens, secretarul de stat Valentin Mocanu a expus principalele rezultate şi proiecte pe care le are în vedere partea română pentru incluziunea socială a persoanelor aparţinând minorităţii rome: se vor adopta măsuri pe plan intern pentru a mobiliza mai ales autorităţile locale să vină cu idei de proiecte de incluziune, va fi înfiinţată o unitate mobilă care va da asistenţă pentru redactarea proiectelor, aşa încât să aibă şanse sporite de aprobare, va exista un mecanism de coordonare care să se asigure că aceste proiecte sunt complementare. A exprimat, de asemenea,  deplina disponibilitate pentru a coopera cu Comisia Europeană în vederea asigurării accesării mai eficiente a fondurilor europene, a coordonării politicilor naţionale şi europene cu privire la romi şi a implementării Foii de parcurs a Platformei europene pentru incluziunea romilor, lansată în aprilie 2009.

Delegaţia română a avansat şi un set de propuneri de acţiune la nivelul Comisiei Europene. Acestea au în vedere:

transformarea Platformei Europene de Incluziune a Romilor lansată anul trecut în mecanism de coordonare a Comisiei, statelor membre, cu participarea ONG-urilor;
adoptarea în fiecare an a unui Plan de acţiune în cadrul platformei;
statele membre să fie încurajate să includă aspectele de incluziune socială în elaborarea Cadrului naţional Strategic de Referinţă şi a programelor operaţionale;
Comisia să identifice un mecanism de asistare a statelor membre pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor structurale;
Comisia să imagineze măsuri de simplificare  a procedurilor de accesare a fondurilor;
crearea unui program de “secondment” pentru experţi romi care să lucreze în instituţiile europene;
iniţierea de campanii de informare şi conştientizare atât pentru majoritate, cât şi pentru minoritatea roma, care în acest ultim caz să încurajeze participarea la viaţa publică şi luarea deciziilor;
organizarea celui de al 3-lea summit european dedicat romilor în UE;
imaginarea unui program educaţional transfrontalier care să încurajeze accesul la educaţie al minorităţii roma. 
De asemenea, a fost propusă utilizarea oportunităţii oferite de organizarea, în perioada 12-13, respectiv 14 şi 20 octombrie, la Bucureşti, Iaşi, Cluj a unei serii de Conferinţe cu participarea Comisiei Europene, pe tema îmbunătăţirii ratei absorbţiei fondurilor europene destinate incluziunii romilor.

Viviane Reding va prezenta Colegiului Comisarilor în cursul acestei săptămâni un punct de vedere referitor la măsurile luate de Franţa cu privire la îndepărtarea de pe teritoriul său a unor cetăţeni de etnie romă. De asemenea, chestiunea va face obiectul unei dezbateri în Parlamentul European, în cursul săptămânii următoare.