Banii abia ajung pentru plata datoriilor către constructori, pentru lucrări efectuate anul trecut sau în această iarnă, nicidecum pentru autostrada Bechtel, centura Bucureştilor sau pentru operaţiunea plombarea găurilor din şoselele României. Singura speranţă este, în opinia oficialilor de la Transporturi, rectificarea bugetară, adică decizia Guvernului de a lua bani de la un minister pentru a-i da altuia. Întrebată de Gândul dacă nu va fi concurenţă între proiectele de drumuri şi cel de construcţie a 25.000 de case la ţară pentru doctori, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, susţine că "în niciun caz domnul Berceanu nu are motive de invidie. Şi eu sunt un susţinător al construirii autostrăzilor. Cu siguranţă că şi domnul Berceanu, în măsura în care sunt bani, va primi şi dânsul".În timp ce Transporturile spun că fără un miliard de euro în cel mai scurt timp nu numai că nu se vor construi autostrăzi, ci nici măcar nu se vor mai petici drumurile, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, este mai optimistă şi spune că fiecare minister va primi bani la următoarea rectificare bugetară, dacă va avea de unde. "Eu şi cu domnul Berceanu suntem cei mai mari constructori ai Guvernului, categoric este nevoie şi de drumuri, deci banii trebuie împărţiţi", a declarat pentru Gândul Elena Udrea.Ministerul Dezvoltării a anunţat recent un plan de construire a circa 25.000 de case în mediul rural, câte 10 în 2.500 de comune din România, pe care le va închiria apoi medicilor şi altor funcţionari publici, proiect a cărui valoare va fi de circa 900 de milioane de euro.Finanţarea lui depinde însă de câţi bani va primi ministrul Udrea la următoarea rectificarea de buget, unde este la concurenţă mare cu Transporturile, care au nevoie de cel puţin un miliard de euro pentru a construi sau petici vreun drum în 2010. Întrebată de Gândul dacă şeful de la Transporturi are motive să fie "gelos" pe bugetul ei de la Dezvoltare sau pe proiectele ei, ministrul Udrea a răspuns că "în niciun caz domnul Berceanu nu are motive de invidie. Şi eu sunt un susţinător al construirii autostrăzilor. Cu siguranţă că şi domnul Berceanu, în măsura în care sunt bani, va primi şi dânsul".

Ţiganii pletoşi din comuna Cuza Vodă, judeţul Constanţa trăiesc după legi proprii. Nu impuse de vreun bulibaşă local, ci făcute de fiecare în parte. N-au stăpân şi nu răspund în faţa nimănui. Au însă vile somptuoase colorate strident, maşini de ultimă generaţie şi afaceri cărora autorităţile abia le desluşesc iţele.La începutul anilor '60, 33 de familii de ţigani căldărari nomazi s-au stabilit la Cuza Vodă, după ce regimul comunist le-a interzis să mai umble cu cortul. Moş Ioniţă, bulibaşa de atunci, a obţinut pentru ei de la prim-secretarul de partid locuri de casă, acte de identitate şi locuri de muncă la CAP-ul local. După revoluţie, ţiganii pletoşi au reînceput să facă cazane şi tuciuri şi să le vândă atât localnicilor, cât şi celor din judeţele învecinate Constanţei. În timp, meşteşugul s-a pierdut în favoarea afacerilor. Astăzi, la Cuza Vodă sunt aproape 200 de familii de ţigani pletoşi însă doar bătrânii mai ştiu să facă un cazan. Tinerii se "bat" în maşini scumpe şi în case somptuoase. STAT ÎN STAT "Cartierul" pletoşilor face notă discordantă cu tot restul comunei. Într-o localitate unde principala activitate economică e agricultura, te întrebi oare ce recolte bogate or fi stat la baza imenselor palate colorate. "Rromii noştri nu merg la câmp. Abia acum, de când cu criza, au început să ceară de la primărie pământ. Averile lor sunt făcute din afaceri cu fier vechi, care au înflorit ani la rând", explică viceprimarul comunei - Ion Mihai. "Afacerile" ţiganilor se rezumă la centrele de colectare de deşeuri feroase, înşirate, până nu de mult, ca mărgelele de-a lungul căii ferate care merge spre Portul Constanţa. Cele mai multe "firme" n-au plătit niciodată impozite la stat, patronii lor scutindu-se singuri de la orice fel de taxe. "Nici nu prea aveau cum să plătească aceste taxe din moment ce aproape toate aceste societăţi erau înfiinţate ilegal, funcţionând fără autorizaţii de la stat", spune subinspectorul Radu Croitoru, purtătorul de cuvânt al IPJ Constanţa.

1.000 de hectare de porumb modificat genetic au fost cultivate anul trecut în Insula Mare a Brăilei de omul de afaceri Culiţă Tărâţă. Judeţele Brăila, Călăraşi, Arad, Teleorman şi Giurgiu sunt în topul zonelor în care se cultivă organisme modificate genetic (OMG). Din cele 3.000 de hectare de porumb modificat genetic care au fost cultivate în 2009 în România, peste 1.000 aparţin omului de afaceri Culiţă Tărâţă. „Am 1.000 de hectare cultivate. Totul e înregistrat la UE, de la cultură până la consum. Sunt culturi acceptate în UE. Am fost în toată lumea şi, din întâlnirile mele cu agronomii, pot să vă spun că sunt sigure pentru consum", a spus omul de afaceri. El a precizat că recoltele sale au fost exportate în Siria pentru a fi folosite ca furaje pentru animale. „Cea mai mare parte a porumbului ameliorat genetic este pentru furajarea animalelor. Dar îl putem mânca şi noi fără nicio problemă. Nu ne creşte nasul de la el. Eu îl cultiv şi îl şi mănânc", a spus omul de afaceri. Un alt mare producător este Cătălin Corbea, afacerist, dar şi primar în localitatea Prundu, din judeţul Giurgiu, acolo unde el cultivă aproape 300 de hectare. În România sunt înregistraţi peste 50 de cultivatori de OMG, suprafeţele cele mai întinse înregistrându-se în judeţele Brăila, Călăraşi, Arad, Teleorman şi Giurgiu. Recolta de anul trecut a fost de 27.000 de tone, cea mai mare parte luând calea exportului, restul fiind folosit pentru furajarea animalelor. În 2008, suprafaţa cultivată a fost de două ori mai mare ca anul trecut. Din 2007, România nu mai are voie să producă soia modificată, însă anul trecut a importat peste 23.000 de tone.

Detectoarele de radar se dovedesc incapabile în faţa noilor „jucării” ale Poliţiei Rutiere. Radarele performante aflate, de ieri, pe şoselele României sunt practic de neevitat pentru şoferii care încalcă legea. Noile aparate surprind autovehiculele care circulă pe ambele sensuri, indiferent dacă maşinile poliţiei pe care sunt instalate sunt staţionate sau se află în mers. Şi, cel mai important, pot fi „prinse” de detectoarele de radar doar după ce viteza ilegală a fost deja înregistrată.Până la sfârşitul lunii, Poliţia Rutieră va trimite în trafic 449 de astfel de dispozitive, multe dintre ele urmând a fi instalate pe „drumurile morţii”: DN 2 (Bucureşti-Siret), DN 6 (Bucureşti-Timişoara) şi DN 1 (Bucureşti-Nădlac). Nu vor scăpa însă nici autostrăzile, nici arterele principale ale marilor oraşe. Funcţionează în sistem stand-by şi înregistrează audio şi video fără a emite unda radar către autovehiculele vizate. Astfel, se poate face înregistrarea fără ca detectorul radar să poată depista prezenţa aparatului în trafic”, au explicat oficiali ai Poliţiei Rutiere. Mai mult, aparatul captează imagini şi cu 30 de secunde înainte de a fi pornit efectiv de poliţişti şi încă 60 de secunde după ce aceştia îl opresc. Noile radare sunt instalate doar pe maşini Dacia Logan inscripţionate cu însemnele poliţiei. Asta nu le poate fi însă de mare ajutor vitezomanilor, întrucât raza de acţiune a aparatelor este de 1,5 kilometri.

Ford si Dacia, marcile auto care au si capacitati de productie pe piata locala, au vandut in luna ianuarie 1.234 de masini, avand o cota de piata de 30%, potrivit datelor jucatorilor din piata auto, care au contorizat o scadere a pietei de 50%, la 4.100 de unitati. Astfel, in timp ce francezii de la Renault au inregistrat o scadere de aproape 60% a vanzarilor, la doar 782 de unitati, Ford este singura marca din top zece care a inregistrat o crestere a numarului de masini vandute in luna ianuarie, dupa un avans de 10%, pana la 452 de masini, ceea ce i-a adus o cota de piata de 11% si a doua pozitie in topul vanzarilor de masini. Cu alte cuvinte, daca in urma cu un an Renault vindea de aproape cinci ori mai multe masini decat Ford (plus 364%), producatorul francez mai are un avans de doar 42% in fata companiei americane, cel putin in urma datelor din luna ianuarie. "Pentru mine rezultatele din ianuarie nu sunt reprezentative deoarece a fost o luna intre doua programe Remat, luna in care a revenit taxa de poluare si o luna cu conditii foarte dificile", a explicat Fabrice Cambolive, directorul comercial al Renault Nissan Dacia.Pe parcursul anului trecut Ford a avut o cota de piata de 7,1%, in timp ce Dacia a vandut in medie 3 din fiecare zece masini noi cumparate in Romania.

Românii ar putea plăti, după introducerea sistemului de coplată, cinci lei pentru o consultaţie la medicul de familie, dar la spital sumele vor fi mai mari, pentru a-i descuraja pe bolnavi să meargă la aceste unităţi pentru cazuri minore, a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila. “Ministerul Sănătăţii va termina, în aproape două săptămîni, un proiect de lege privind coplata, care va fi supus dezbaterii publice. Proiectul va fi apoi susţinut în Guvern, după care va fi transmis spre aprobare Parlamentului. Acest proiect prevede ca pacienţii să plătească medicului de familie aproximativ cinci lei pentru o consultaţie. Costurile la spitale vor fi mai mari, pentru a-i descuraja pe oameni să meargă, pentru probleme minore, la spital”, a spus ministrul Cseke Attila. El a adăugat că, în România, adresabilitatea la spitale este mult mai ridicată decît media europeană, iar cea la medicul de familie este mai redusă decît cea din ţările UE.

La 28 februarie 2010, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 29,739 miliarde de euro, faţă de 28,037 miliarde, la 31 ianuarie 2010. În februarie, intrările au însumat 3 miliarde de euro, reprezentând tranşele a 3-a şi a 4-a aferente acordului stand-by, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor MFP, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele. Ieşirile au totalizat 1,3 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi din contul Comisiei Europene, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat şi altele. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 2,726 miliarde de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au fost de 32,465 miliarde de euro, faţă de 30,623 miliarde la 31 ianuarie 2010.

<< Fonduri suplimentare pentru distrugerea Bucegilor. Ministerul Turismului alocă...(Jurnalul Naţional) ::: Index Oglinda retrovizoare ::: |
| | Accesari: 536 |