În 2008, în plin boom economic, sfârşitul sezonului i-a prins pe hotelierii de pe Litoral cu venituri de 100 de milioane de euro. După un an şi jumătate de criză, ei ar fi mulţumiţi să atingă 80% din încasările de atunci.Deşi vânzările înregistrate în prima parte a acestui an au fost pe un trend ascendent comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, hotelurile de la malul mării mai au mult până să revină la nivelul dinainte de izbucnirea crizei. Majoritatea proprietarilor de unităţi de cazare de pe litoral spun că, în cel mai bun caz, cifrele de afaceri pe 2010 vor fi similare celor de anul trecut, chiar dacă în primele patru luni ale anului numărul celor care au cumpărat vacanţe pe litoral a fost cu 14% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009. „În valoare absolută, vânzările s-au ridicat la peste 6,5 milioane de lei (circa 1,5 milioane de euro - n.red)“, spune Lucia Morariu, directorul general al Eximtur, cel mai mare operator pe turismul intern. „Creşterile se datorează programului early booking, care anul acesta a avut o durată mai mare cu o lună şi jumătate faţă de 2009“, completează aceasta. De asemenea, anul acesta, de patru ori mai mulţi hotelieri s-au înscris în program. Numărul mare de rezervări s-a datorat şi faptului că tarifele de cazare au fost cu până la 20% mai mici decât în 2009. Însă o dată finalizat acest program, rezervările au scăzut cu 40% în primele două săptămâni ale lunii mai. „A fost şi un efect al panicii cauzate de diminuarea salariilor şi a pensiilor“, spune Lucia Morariu.Stagnare, scenariul optimist Nici în rândul hotelierilor optimismul nu este prea ridicat. Linica Stan, directorul general al THR Marea Neagră, (unde acţionar majoritar este SIF Transilvania), speră că va reuşi să păstreze o cifră de afaceri similară celei din 2009, de 30 de milioane de lei (7,1 milioane de euro). „Acum, tarifele sunt reduse cu până la 20% şi avem oferte speciale pentru pensionari şi tineri, cu tarife simbolice pentru perioada de extrasezon (între 18 şi 90 de lei pe noapte)“. În 2009, THR a cheltuit 13 milioane de euro pentru renovarea şi amenajarea a 1.000 de locuri de cazare la patru stele, astfel încât anul acesta nu a mai bugetat investiţii. „Nu este o perioadă propice“, explică Linica Stan. Anul trecut, hotelurile din portofoliul THR au avut un grad de ocupare de 68%, iar pentru anul acesta se estimează o scădere de maximum 10%, ceea ce va însemna că sunt şanse mici să crească cifra de afaceri.Şi Florica Judea, director al Turist Center, compania care administrează cele 11 hoteluri deţinute în staţiunile de la mare de către fraţii Micula, spune că vânzările merg mai slab. „Nu numai la noi, ci şi la vecini, în Bulgaria sau în Grecia, lucrurile nu stau prea bine. Am introdus oferte de genul «la cinci nopţi de cazare, a şasea este gratis» sau pensiune completă, cu meniu fix, la un preţ foarte mic, pentru perioadele din afara vârfului de sezon, pentru a contracara scăderea cererii“, arată ea.

În panica sa de a acoperi deficitul, rod al proastelor guvernări care se succed de 20 de ani încoace, Guvernul Boc taie, cu ochii doar la cifre şi la preşedintele Băsescu. Iată-ne şi „argument“, într-o dispută politică internă, pe France 2: Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI şi favorit al stângii în sondajele privind prezidenţialele din 2012, a încercat să paseze răspunderea instituţiei la cârma căreia se află, spunând că nu FMI a impus ascetismul (atât de neplăcut stângii) în Grecia şi România; că guvernele ţărilor în cauză iau, în cele din urmă, decizia. Pentru România, FMI a sugerat nu o tăiere de salarii, ci o creştere a impozitelor, mai ales pentru cei bogaţi. „Argumentul“ francez s-a transformat în furtună la Bucureşti, unde toate ştirile despre ce se petrece în lume nu interesează decât în măsura în care e sau vine vorba şi despre noi. Iar şeful FMI a vorbit despre noi... Era tot ce mai lipsea vacarmului autohton, în care guvernul redactează inflexibil scrisoarea de intenţie către FMI, opoziţia îşi numără voturile pentru o moţiune de cenzură, iar sindicatele pregătesc greva generală.Ignorată cât au ţinut alegerile, criza care bântuie de ceva vreme, fără să ţină cont de meridiane şi paralele, a ajuns să muşte adânc şi dintr-o dată tocmai din veniturile celor mai fragili români. Nu trebuie să fii nici de stânga, nici de dreapta ca să remarci că, în panica sa de a acoperi deficitul, rod al tuturor proastelor guvernări ce se succed de 20 de ani încoace, Guvernul Boc taie cu ochii doar la cifre şi la preşedintele Băsescu. Scriam în numărul trecut că soluţia nu e în stradă, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ţii cont de ea. Faptul că mitingul de zeci de mii de oameni din Piaţa Victoriei, din 19 mai, nu a fost urmat de o întrevedere, fie ea formală, între liderii manifestanţilor şi guvernanţi, ci de o declaraţie a lui Boc, privind tăierile de pensii şi salarii, a avut un caracter obscen. Apoi, ne-am fi aşteptat ca austeritatea să înceapă de sus în jos, măcar de ochii lumii, odată cu reducerea numărului de ministere (începând cu cel al Turismului), a reprezentanţelor, comitetelor şi comiţiilor care taie frunză la câini de când se ştiu. Nu cred că există vreo persoană care să fi avut nevoie de un serviciu public oarecare şi care să nu poată spune cum a fost pasată între doi-trei-patru-cinci funcţionari. În fine, nu am auzit de niciun cap de client politic căzut – nici măcar acel lăutar ajuns şef de Casă de Asigurări nu a plecat. Ministrul Blaga nu a explicat încă de ce a ajuns ginerele lui un favorit al banului public. Etc. Pentru acest moment dificil, preşedintele Băsescu a cerut populaţiei solidaritate. Oare baronilor pedelişti le-a cerut ceva?

Departe de a fi doar o gogorita, facuta sa sperie lumea, asa cum sustin unii „cercetatori”, probabil bine stipendiati de marile concerne industriale poluante, incalzirea globala este o realitate incontestabila. O realitate de care ne dam seama zi dupa zi, pe masura ce succesiunea normala a anotimpurilor dispare, iar ghetarii de la Poli se topesc efectiv vazand cu ochii. Si vestea cea proasta e ca, daca nu se vor lua masuri urgente, lucrurile vor merge din rau in mai rau, anul 2010 fiind, dupa calculele specialistilor, cel mai fierbinte din istoria cunoscuta...Deja in primele luni ale sale, temperatura medie, la nivel global, a fost de 13,3 grade Celsius, cu 0,69 grade mai mult decat media secolului trecut. In aceeasi ordine de idei, Administratia Nationala pentru Oceane si Atmosfera din SUA (NOAA) a anuntat ca luna aprilie a fost cea mai calda de pana acum, cu o medie de 14,5 grade Celsius la nivel global, cu 0,76 grade Celsius mai mult decat media secolului XX, in vreme ce temperatura globala, la suprafata oceanelor, a depasit cu 0,57 grade media de 16 grade a secolului precedent.

<< Fonduri suplimentare pentru distrugerea Bucegilor. Ministerul Turismului alocă...(Jurnalul Naţional) ::: Index Oglinda retrovizoare ::: |
| | Accesari: 551 |