Numărul consistent al comisioanelor percepute de bănci este îngroşat şi de câteva cu denumiri cel puţin neaşteptate. În top se află taxa pentru „repararea IBAN“. Ai completat un ordin de plată şi, din grabă sau neatenţie, nu ai scris bine codul IBAN al contului în care vrei să trimiţi banii? Raiffeisen şi Millennium „repară IBAN-ul“, dar clientul plăteşte un comision aproape egal cu preţul unei călătorii cu trenul din Bucureşti până la Ploieşti şi înapoi. Clienţii Raiffeisen plătesc zece euro pentru această greşeală, iar cei al Millennium, 8,5 euro. „Comisionul de reparaţii cont IBAN se aplică plăţilor în valută, în situaţia în care ordonatorul plăţii comunică eronat contul destinatar al plăţii. Într-un asemenea caz, sunt necesare investigaţii suplimentare pentru corecţie, astfel încât plata să poata fi procesată“, explică reprezentanţii Millennium Bank.Şi alte neatenţii ale clienţilor sunt taxate. Piraeus percepe un comision de un leu clienţilor care şi-au activat serviciul de debit direct, dar o plată nu poate fi efectuată de bancă. Explicaţia oficială: „se percepe în cazurile în care clientul nu asigură condiţiile necesare pentru realizarea unei plăţi către un furnizor, conform contractului încheiat cu banca.“ O astfel de situaţie poate apărea şi când clientul nu mai are suficienţi bani în cont pentru plata unei facturi.Cazul nu este singular pe piaţă: Banca Românească taxează clienţii care nu au suficienţi bani în cont pentru plata unor instrumente de debit cu 10 lei, dacă decontarea este electronică, respectiv cu 13 lei dacă aceasta este pe suport hârtie.

Regele Solomon spunea: „O inima vesela este un bun leac, dar un duh mahnit usuca oasele”. Nu exista persoana care sa nu aiba emotii. A ne accepta emotiile este un pas important in dezvoltarea personala. Gandurile si emotiile influenteaza in mod direct mintea care la randu-i afecteaza tot organismul. Unii oameni de stiinta inca mai pun sub semnul intrebarii existenta unei legaturi intre boala si emotii. Asta deoarece pana acum nu s-a putut dovedi in mod clar ca, dispozitia mentala este capabila sa produca sau sa vindece o boala. Emotia reprezinta puterea pe care o pompati in ganduri pentru a le face reale. Gandul in sine poate fi considerat un potential, lipsit de energia care sa duca la o realizare. Pentru acest potential, oamenii de stiinta folosesc denumirea de cantitate „scalara”. Ideea de gand este strans legata de cea a imaginatiei. Aflata intr-un acord strans cu dorinta, emotia creeaza vointa de a permite unui anumit lucru sa se petreaca. Ce este emotia?Poate fi considerata o combinatie a gandului si a dorintei. Fiecare idee este incarcata cu un anumit grad de emotie. De foarte multe ori se intampla sa confundam necesitatile si incertitudinile emotionale cu dragostea adevarata, cu afectiunea. In plan emotional cea care inrobeste individul este pasiunea excesiva. Psihologii si oamenii de stiinta sustin ca o pasiune neobisnuita pentru orice arata un anumit grad de dezechilibru pe plan emotional. Desigur, nici opusul pasiunii, apatia, nu este un lucru bun. Aceasta este un stadiu emotional extrem de nesanatos care poate duce la gesturi necugetate. Dar nu toate emotiile sunt intotdeauna benefice. Doar emotiile pozitive intaresc sistemul imunitar. Impreuna cu o viata sanatoasa, ele stimuleaza producerea unor substante cerebrale numite endorfine, care hranesc sistemul imunitar. Aceste misterioase substante ajuta organismul in lupta impotriva bolilor. Cercetari mai noi arata ca o viata emotionala echilibrata este la fel de importanta pentru sanatate ca si alti factori ce contribuie la mentinerea unui corp sanatos.

Inevitabil, criza economică a lovit şi mass-media. Acesta nu este însă singurul motiv pentru haosul mediatic din România. Disponibilizările, restructurările, bugetele tăiate, ba chiar închiderea unor publicaţii fac dovada că presa nu o duce deloc bine, nu numai pe plan intern, ci în întreaga lume. Numai că, la noi, criza economică este dublată de una profesională: din motive de incompetenţă, comoditate şi mai ales de interese de grup, o bună parte a mass-media româneşti au abandonat standardele jurnalistice şi principala lor menire, aceea de a informa corect şi echilibrat.La acest capitol, campionii antijurnalismului sunt televiziunile de ştiri. În loc să abordeze cerebral criza economică, să organizeze dezbateri cu specialişti pe marginea acesteia, în care să se caute soluţii şi să se ofere alternative viabile, Realitatea TV şi Antena 3 se lansează în interminabile tirade împotriva actualei puteri. Sigur, partidele de la guvernare au nenumărate pete şi sunt criticabile, dar ceea ce fac cele două instituţii media seamănă mai degrabă cu o vânătoare de vrăjitoare.Televiziunile de ştiri întorc pe toate părţile nu numai spusele premierului, dar şi momentele în care acesta nu declară nimic.Ce să mai vorbim despre echilibru şi profesionalism când vedem pe micul ecran, zile întregi la rând, parada maşinilor şi a vilelor politicienilor de la putere? Asta este marea realizare jurnalistică?Şi pentru ca tabloul să fie complet, există şi reversul celor două televiziuni de ştiri: B1 TV, care ţine partea puterii, dar într-un mod similar dezechilibrat – de la talk-show-uri diametral opuse celor de la Realitatea şi Antena 3 la materialul video neasumat pe care-l difuzează pentru a contracara una dintre puţinele anchete jurnalistice veritabile, cea referitoare la patinoarul de la Braşov. În lipsa unei strategii coerente de comunicare, iată că puterea răspunde atacurilor cu metode la fel de primitive.Din tot acest simulacru mediatic cetăţeanul iese dezorientat. Într-un moment greu, în care ar trebui să i se explice mecanismele crizei şi motivele pentru care o duce mai rău decât în urmă cu un an, publicul e bombardat cu mesaje alarmiste şi instigări ieftine, dar se pare că eficiente – Sinteza zilei, unul dintre cele mai imunde talk-show-uri politice autohtone, are o audienţă în creştere. După ce Campionatul Mondial de Fotbal se va fi terminat şi, cam în acelaşi timp, românii vor fi loviţi la buzunare de măsurile de austeritate, situaţia internă se va agrava. În acest caz, jurnaliştii pot fi un factor de stabilitate sau pot contribui la haos. Mă tem însă că mai marii trusturilor de presă pariază pe haos.

<< Fonduri suplimentare pentru distrugerea Bucegilor. Ministerul Turismului alocă...(Jurnalul Naţional) ::: Index Oglinda retrovizoare ::: |
| | Accesari: 780 |