Publicat: 14 Noiembrie, 2012 - 04:39

O nouă dezbatere din seria evenimentelor înscrise în calendarul lunii Noiembrie, organizate de membrii clubului „Calderon” al Primăriei Sectorului 2 este dedicată Miercuri, 14 Noiembrie, orele 17.00, inginerului constructor Tiberiu Eremia.

Conferinţa găzduită la sediul din strada J.L. Calderon nr. 39 este susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu, însoţită de proiecţii şi de comentarea imaginilor

Calendarul cultural al lunii noiembrie de la centrul „Calderon” menţionează câteva personalităţi care prin activitatea desfăşurată au binemeritat recunoştinţa contemporanilor, faptele fiindu-le transmise către viitorime ca demne exemple de urmat. Cităm câteva asemenea nume: Dina Cocea 100 de ani de la naştere, Colea Răutu 100 de ani de la naştere, Vasile Drăguţ 25 de ani de la deces, Orest Tafrali 75 de ani de la deces,  Mihai Diaconescu 75 de ani de la naştere, Arthur Coulin 100 de ani de la deces, Octav Smigelschi 100 de ani de la deces, Ion I. Nistor 50 de ani de la deces, George Em. Palade 100 de ani de la naştere, Petre Ispirescu 125 de ani de la deces, Vasile Goldiş 150 de ani de la naştere.

Inginerul despre care se va face vorbire la următoarea dezbatere, Tiberiu Eremia, s-a născut în anul 1875, la Purcăreni şi a urmat cursurile politehnice în Elveţia la Zürich devenind în 1898 inginer de poduri şi şosele. A venit în România fiind angajat în 1899 la Ministerul Lucrărilor Publice, unde i-au fost încredinţate lucrări ca: realizarea podului de pe şoseaua Bârlad-Vaslui peste apa Similiei.

Într-un timp în care tehnica românească era la început, inginerul Tiberiu Eremia realizează lucrări mari, primele la noi din beton armat, – menţionăm podul de la Hangu peste râul Bistriţa. După 1908 a devenit antreprenor, preluând lucrări pe cont propriu. Cităm câteva mai importante: alimentarea cu apă a Bucureştilor cu captarea de la Ulmi, a Ploieştilor, a Piteştilor, 18 poduri dintre care multe cu fundaţii de aer comprimat peste Siret, Bistriţa, Moldova, Suceava, Jijia şi Teleajen.

Bucureştii îi datorează prima lucrare pe cadre de beton armat (Teatrul Roxy). El fost întreprinzătorul care, prin modul de organizare a întreprinderii, seriozitatea cu care trata lucrările adjudecate, promptitudinea execuţiei de calitate şi la termen, s-a impus în perioada interbelică, fiindu-i încredinţate ample lucrări la care facem referinţă: Arcul de Triumf, Mausoleul de la Mărăşeşti, Sala Unirii, biserica Încoronării şi reşedinţa episcopală de la Alba Iulia, catedrala Unirii din Cluj, bisericile din Sighişoara, Orăştie, Turda.