Publicat: 9 Septembrie, 2015 - 14:21

Pentru a marca 85 de ani de tradiții și de evenimente remarcabile, realizate în istoria recentă a poporului român de către Distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria și, ulterior, de fregatele care poartă aceleași nume, Forțele Navale Române organizează vineri, 11 septembrie, la ora 12.00, o ceremonie militară și religioasă în Portul Militar Constanța, la care vor participa și șefii promoției de absolvenți de la toate instituțiile de învățământ militar, din anul 2015, care poartă denumirea onorifică Regele Ferdinand — 150.

Începând cu ora 13.00, la bordul celor două fregate vor fi prezentate expoziții de fotografii din colecția Muzeului Marinei Române și expoziții de pictură cu tematică marină, realizate de către pictorii Alexandru Ghinea și Nicolae Găgeanu, iar elevii Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța și eleva Lavinia Ghinea de la Școala Gimnazială nr. 3 din Mangalia vor susține minirecitaluri de muzică clasică.

Distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria acostau în portul Constanța în luna septembrie a anului 1930. Acestea fuseseră construite în șantierul din Napoli și aveau inscripționate pe bordaj Asul de Pică, respectiv Asul de Cupă. Navele se alăturau distrugătoarelor de tip M, Mărășești și Mărăști, alcătuind Escadrilă de Distrugătoare a Marinei Regale Române.

România a reluat tradiția acestor nave, prin intrarea în serviciul Marinei Române a Fregatei Regele Ferdinand, în luna septembrie 2004, și a Fregatei Regina Maria, în primăvara anului 2005.

Atât distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria, cât și actualele fregate care le poartă numele, au scris pagini importante în istoria poporului român, de-a lungul zecilor de ani în care s-au aflat în serviciul Marinei Militare Române, prin misiunile executate în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și prin misiunile executate după anul 2005, sub comanda NATO și UE.

La data de 4 septembrie 1930, ora 00.00, distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către România, acostând în portul Constanța trei zile mai târziu, la 7 septembrie. Conform Ordinului de Zi nr. 35 al Comandamentului Marinei, navele au intrat în serviciu în ziua de 7 septembrie, înscriindu-se în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare.

Festivitatea prilejuită de botezul distrugătoarelor Regele Ferdinand și Regina Maria a avut loc la 27 mai 1931, în portul Constanța, iar începând cu 1 iulie 1931 au format, împreună cu distrugătoarele Mărăști și Mărășești Escadrilă de Distrugătoare.

Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaștere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roșie, iar în borduri aveau inscripționate pe bordaj Asul de Cupă — Regele Ferdinand, Asul de Pică — Regina Maria, Asul de Treflă — Mărășești și Asul de Caro — Mărăști, escadrila fiind denumită simbolic Careul de Ași al Marinei Regale Române.

Scurt istoric pentru Distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria (perioada 1930-1961)

Contratorpiloarele Regele Ferdinand și Regina Maria, devenite distrugătoare, au fost construite de șantierele italiene CTT&Pattison, devenite ulterior Officine Meccaniche e Cantieri Navali di Napoli, după un proiect Thornicroft, începând cu anul 1927 și până în anul 1930, când au sosit în țară.

Lansarea la apă a avut loc în luna martie a anului 1929, la Napoli, iar probele de recepție au durat până la 15 iunie 1930. La data de 28 iulie 1930 au sosit la Napoli echipajele și s-au ambarcat la bordul distrugătoarelor Regele Ferdinand și Regina Maria, iar la data de 4 septembrie 1930 distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către țară.

La data de 7 septembrie 1930, ora 13.00, navele au acostat în portul Constanța, intrând în serviciul Marinei Regale Române, în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare.

La 22 iunie 1932, Majestatea Sa Regina Maria a dorit să viziteze nava care îi purta numele. Astfel, împreună cu 10 invitați a făcut un voiaj la Balcic, de unde s-a înapoiat în aceeași zi. La 23 aprilie 1937, Regina Maria s-a ambarcat din nou la bordul distrugătorului care îi purta numele și a plecat într-un voiaj cu destinația Portsmouth, prilejuit de festivitățile nautice desfășurate cu ocazia încoronării regelui George VI al Marii Britanii. Ca un arc peste timp, tot în portul britanic Portsmouth, fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria au primit pavilionul românesc, la mai bine de 70 de ani, în anul 2004, respectiv 2005, intrând în serviciul Forțelor Navale Române.

În anul 1938 au fost înscrise trei repere importante pentru istoria poporului român de către Distrugătorul Regina Maria. În luna ianuarie, nava a fost destinată să reprezinte România la serbările ocazionate de căsătoria prințului moștenitor al Greciei, avându-l la bord pe prințul moștenitor al Coroanei Române, Alteța Sa Mihai, dar, datorită unei furtuni care a produs avarii grave navei, în perioada 4 — 6 ianuarie 1938, aceasta a fost obligată să se întoarcă la Constanța.

Al doilea reper important a avut loc la data de 19 octombrie 1938, când Distrugătorul Regina Maria s-a deplasat în Turcia, iar comandantul navei, căpitan-comandorul Horia Măcellariu, ulterior comandant al Marinei Regale Române, a participat la funeraliile președintelui Turciei Kemal Attaturk, depunând o coroană de flori la mormântul acestuia.

Al treilea eveniment, înscris în istoria României de către Distrugătorul Regina Maria, a avut loc la data de 29 octombrie 1938, la decesul Reginei Maria. Conform testamentului reginei, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeș, iar inima a fost transportată la reședința din Balcic (în Bulgaria de astăzi). De la Constanța până în Balcic, inima reginei a fost transportată cu Distrugătorul Regina Maria, sub comanda căpitan comandorului Horia Măcellariu, fiind adusă înapoi în țară, în anul 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, tot cu Distrugătorul Regina Maria, pentru a fi depusă în capela reședinței regale de la Bran.

La intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, se aflau în stare de operativitate numai distrugătoarele Regina Maria și Mărășești. Aceste nave au participat în ziua de 26 iunie 1941, împreună cu alte forțe ale Marinei Regale, la lupta navală din zona Tuzla, împotriva a două nave militare sovietice, crucișătoarele Moscova și Harkov, care aveau un deplasament de 5.900 t fiecare.

Focul artileriei distrugătoarelor românești precum și al bateriei germane Tirpitz au obligat navele sovietice să schimbe de drum și să ajungă în situația de a intra în câmpul de mine plasat de militarii români. Drept urmare, Crucișătorul Moscova s-a scufundat iar Crucișătorul Harkov avariat, s-a retras.

Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaștere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roșie, iar în borduri aveau inscripționate Asul de Cupă — distrugătorul Regele Ferdinand, Asul de Pică — Regina Maria, Asul de Treflă — Mărășești și Asul de Caro — Mărăști.

Misiunile navelor în timpul războiului antisovietic au constat în apărarea litoralului românesc, în asigurarea siguranței transporturilor de trupe și materiale, în protecția navelor care executau minări în zonele de litoral ale țării noastre, dar și în zone ale teatrului de operațiuni din nordul Mării Negre.

La data de 30 noiembrie 1941 Distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria au scufundat un submarin în zona Sabla, Bulgaria, iar la 17 decembrie 1941 au scufundat un submarin inamic în zona Burgas.

În perioada aprilie — mai 1944, distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria a participat, alături de alte nave românești, la cea mai mare operațiune navală din Marea Neagră — Operațiunea 60.000, care a constat în evacuarea trupelor române din Crimeea.

La 30 august 1944 la orele 2.40, în portul Constanța au intrat primele unități navale sovietice. La bordul distrugătoarelor și a altor nave militare românești au pătruns în ziua de 5 septembrie ofițeri și soldați sovietici înarmați, care au debarcat echipajele românești, ofițerii și maiștrii militari fiind internați în clădirea Gării Maritime din port.

Distrugătoarele Regele Ferdinand, Regina Maria și celelalte două distrugătoare tip M, Mărășești și Mărăști, împreună cu alte nave ale Marinei Regale Române, având la bord echipaj sovietic, au părăsit portul Constanța în ziua de 12 octombrie 1944, la orele 16.00, intrând în compunerea flotei sovietice dislocată în porturile din Marea Neagră.

La 11 mai 1951, prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00316, a fost constituit Divizionul de Distrugătoare, format la început din navele Mărăști și Mărășești, iar de la 24 iunie 1951 în componența acestuia au intrat și distrugătoarele tip R — Regele Ferdinand și Regina Maria — restituite de guvernul sovietic.

Activitatea la bordul distrugătoarelor s-a desfășurat până în aprilie 1961, când a început acțiunea de tăiere a acestora și a altor nave ale Marinei Militare Române.

Istoria recentă a fregatelor Regele Ferdinand și Regina Maria. (de la misiunile în serviciul Marinei Regale Britanice la misiunile în serviciul Forțelor Navale Române)

De la Fregata HMS Coventry la Fregata Regele Ferdinand, număr de bordaj 221

Fregata tip 22 (Batch 2) HMS Coventry a fost construită de șantierul Swan Hunter din Anglia. Operațiunile de construcție a navei au demarat în anul 1984, aceasta fiind lansată la apă în luna aprilie 1986, când a fost încadrată și cu echipaj. A intrat în serviciul Marinei Regale Britanice în luna octombrie 1988, cu numărul de bordaj F98. A fost dislocată în numeroase zone, de la Golful Arabic, Oceanul Atlantic și Oceanul Indian, până la Marea Mediterană și Marea Caraibelor, unde, în timpul ultimei sale misiuni, în luna noiembrie 2001, a jucat un rol decisiv în capturarea unui transport de cocaină, în valoare de 40 milioane de lire.

A parcurs 425.776 Mm și a navigat o durată care depășește 30.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare pe mare de 25% pe an. A fost dislocată în acțiunile Marinei Regale Britanice din Kosovo, în anul 1999, iar la sfârșitul aceluiași an a continuat să reprezinte contribuția Marii Britanii la Forța Navală Atlantică a NATO.

A ieșit din serviciul Marinei Regale Britanice în luna ianuarie 2002, iar începând cu anul 2003 a intrat într-un program de regenerare și modernizare pentru a fi preluată de către Forțele Navale Române.

Fregata Regele Ferdinand

Prin Hotărârea nr.1423 din 12 decembrie 2002, Guvernul României a aprobat achiziția de către MApN a două fregate tip 22, disponibilizate de către Marina Regală Britanică, și începerea etapei I de regenerare și modernizare a acestora.

La data de 01 mai 2004, personalul selecționat și pregătit pentru ocuparea posturilor la Fregata Regele Ferdinand a fost numit în funcții. Echipajul complet al navei s-a reunit la Portsmouth, Marea Britanie, în perioada 2 — 7 iulie 2004, pentru luarea în primire a navei și desfășurarea pregătirii centralizate sub coordonarea specialiștilor britanici.

La data de 9 septembrie 2004, pe dana Victory Jetty din portul Portsmouth, Marea Britanie, prima fregată tip 22, achiziționată de statul român, a primit numele Regele Ferdinand și numărul de bordaj F 221, fiindu-i conferit, în cadru festiv, pavilionul românesc al navei, de către Președintele României.

Nava a părăsit portul Portsmouth la 26 noiembrie 2004, orele 13.30 și a acostat în portul Constanța vineri, 10 decembrie 2004, fiind escortată la intrarea în port de două elicoptere și nave de luptă.

De-a lungul celor peste zece ani de când este în serviciul Forțelor Navale Române, Fregata Regele Ferdinand a înscris mai multe repere în istoria recentă a țării noastre, prin realizarea a numeroase premiere. Astfel, în anul 2005, a fost prima navă militară românească ce a participat la Operația NATO Active Endeavour, în Marea Mediterana, în anul 2008 a efectuat prima vizită oficială a unei nave militare românești într-un port din Israel.

În luna noiembrie 2009, în premieră pentru Forțele Navale Române, în cadrul echipajului fregatei Regele Ferdinand a fost încadrat serviciul de luptă aviație, iar în anul 2011 a participat la prima misiune de luptă a Foțelor Navale Române de după cel de-Al Doilea Război Mondial, la Operația de impunere a embargoului din Libia, Unified Protector, sub comanda UE.

În anul 2012, Fregata Regele Ferdinand a realizat mai multe misiuni, în premieră, în istoria Forțelor Navale și a României. A fost prima navă militară a țării noastre care a tranzitat Canalul Suez și a executat misiuni de combatere a pirateriei navale în Emisfera Sudică, în Oceanul Indian, în cadrul Operației Atalanta a Uniunii Europene.

În timpul acestei misiuni, fregata Regele Ferdinand a jucat și un rol activ în domeniul diplomației navale, fiind un remarcabil ambasador al României în porturile africane din Djibouti, Tanzania și Insulele Seychelles.

Scurt istoric: de la Fregata HMS London la Fregata Regina Maria

Nava este o fregată de tip 22, generația a II-a. Operațiunile de construcție a navei au demarat pentru Marină Regală Britanică la 23 februarie 1982, fiind lansată la apă la 27 octombrie 1984. Operațiunea de comisionare a avut loc în 1987, iar nava a primit numele Bloodhound și numărul de bordaj F95. La solicitarea primarului capitalei britanice, în amintirea distrugătorului clasa County, având același nume cu orașul Londra, tradiție foarte populară în Marina Regală Britanică, nava a preluat numele de HMS London.

În anul 1988, nava a fost dislocată în Marea Baltică având misiunea de a testa echipamentul de detectare submarină de pe navele rusești, iar în anul 1991 a fost dislocată, ca navă comandant, în forța Marinei Regale Britanice din Golful Persic. În anul 1993, a participat activ la Războiul din Golf, iar în anul 1995 a participat la războiul din Bosnia.

În luna noiembrie 1998, a participat, din partea Marinei Regale Britanice, la exerciții în Marea Neagră, alături de nave militare ale României și Ucrainei, iar în perioada 21-24 noiembrie a vizitat portul Constanța.

Fregata HMS London a ieșit din serviciul Marinei Regale Britanice în anul 1999. În perioada cât a fost în serviciu, a parcurs peste 300.000 Mm, a fost dislocată în climate de la arctic la tropical și a navigat o durată care depășește 35.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare mai mare de 25% din anii cât s-a aflat în serviciu.

În anul 2004, a început parcurgerea unui program de regenerare a fregatei, program care avea ca obiectiv asigurarea parametrilor inițiali ai tehnicii de la bord și implementarea de tehnică și armamente noi.

Fregata Regina Maria

La data de 01 august 2004, a intrat în vigoare statul de organizare al fregatei Regina Maria, nava cu numărul de bordaj F 222.

În luna martie 2005, întregul echipaj a fost dislocat în baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, în vederea începerii pregătirii pentru preluarea navei de către statul român.

La data 16 aprilie 2005, a fost semnat acordul de recepție a fregatei Regina Maria, iar la 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei și de intrare a acesteia în serviciul Forțelor Navale Române. La data de 14 iulie 2005, fregata a părăsit baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, începând marșul către țară.

Ceremonialul de primire a Fregatei Regina Maria în portul Constanța a fost oficiat în prezența Președintelui României, la data de 25 iulie 2005.

În cei zece ani de când se află în serviciul Forțelor Navale Române, echipajul Fregatei Regina Maria, a obținut rezultate remarcabile în timpul executării unor misiuni sub pavilion NATO și UE, precum: Cooperative MAKO (2006), Operația Active Endeavour (2006, 2009, 2011), NIIRIS (2007), SUMMIT-ul NATO (2008).

Compartimentul informare și relații publice