Publicat: 8 Mai, 2018 - 20:20

Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene s-a reunit, marți, 8 mai 2018, la Palatul Victoria, întâlnirea de lucru fiind prezidată de prim-ministrul Viorica Dăncilă. În cadrul reuniunii, au fost prezentate progresele înregistrate în ultimele luni pentru pregătirea acestui moment important pentru țara noastră și a fost aprobată prima versiune a temelor de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care urmează a fi supusă dezbaterii Parlamentului.

Prima versiune a temelor de interes ale mandatului României la Președinția
Consiliului UE reprezintă rezultatul mai multor procese de consultare
publică la nivel național. La elaborarea documentului au participat toate
ministerele, Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială şi
partidele politice, precum şi reprezentanţi ai României la Bruxelles. De
asemenea, au fost purtate discuţii cu partenerii sociali în cadrul seriei
de dezbateri publice organizate de către Ministerul Afacerilor Externe și
Institutul European din România. Documentul elaborat a făcut obiectul unor
discuţii inclusiv în Consiliului Interministerial pentru pregătirea și
exercitarea Președinției României la Consiliul UE și reflectă nivelul
ridicat de ambiţie al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene,
în vederea gestionării principalelor dosare care se vor regăsi pe agenda
europeană.

          În acest moment, varianta integrată urmează a fi supusă dezbaterilor în
cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru
coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției
Consiliului Uniunii Europene și în cadrul Comisiilor de afaceri europene
din Parlamentul României, fiind ulterior discutat în plenul Parlamentului.

          După consultarea legislativului, Guvernul României va adopta prima
versiune a documentului și va intra într-un dialog cu Secretariatul
General al Consiliului UE pentru ca în noiembrie, conform calendarului,
executivul să adopte forma finală a programului de lucru.

          Temele de interes reflectă marile provocări şi transformări care apar din
multiplicarea discuțiilor la nivel european cu privire la viitorul
Uniunii. Prin alegerea acestor teme, se dorește un consens larg în
privința procesului de pregătire și exercitare a Președinției României la
Consiliul Uniunii Europene.

          Astfel, în formularea tematicilor de interes ale Președinției Consiliului
UE, România are în vedere cetățeanul atât ca sursă, cât și ca finalitate.
Din acest motiv, procesul de elaborare a temelor de interes a fost
conceput ca un proces democratic, deliberativ, de jos în sus. Eforturile
României se vor concentra, în consecință, cu precădere pe dosarele
legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de
zi cu zi a cetăţenilor. România va urmări ca, prin activitatea pe care o
va desfăşura la Preşedinţia Consiliului UE, să obțină rezultate concrete
pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune
puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean în parte.

          Tot în acest sens, Consiliul Interministerial a subliniat necesitatea
transmiterii unui mesaj clar de susținere pentru coeziunea familiei
europene, dar și pentru politicile care stimulează convergența economică,
socială și teritorială, adoptând ca slogan al Președinției “Coeziunea, o
valoare comună europeană”.

          De altfel, coeziunea blocului comunitar este des evocată în discursurile
liderilor europeni. Spre exemplu, în prefața Cartei Albe privind Viitorul
Europei, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca
principiul unității statelor membre din UE, menționând faptul că “pe
măsură ce decidem încotro ne îndreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa
a fost întotdeauna în forma ei cea mai bună atunci când am dat dovadă de
unitate, de curaj și de convingerea că ne putem croi viitorul împreună”. 

          Această variantă este rezultatul unor consultări instituționale privind
propunerile făcute de 21 de reprezentanți de prestigiu ai mediului
academic, științific și publicistic. Obiectivul a fost identificarea unui
mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan European, dar și corelat
cu necesitatea de a evidenția nevoia ca cetăţenii europeni să resimtă la
nivelul vieţii de zi cu zi beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană.

          De altfel, coeziunea are rădăcini profunde în construcția europeană.
Apărută ca mecanism, încă din 1957, ca parte a politicilor regionale,
coeziunea a căpătat o dimensiune proprie în 1988, când și-a definit
obiectivul ca instrument esențial de atingere a convergenței economice,
sociale și teritoriale la nivelul Uniunii Europene. În 1993, prin Tratatul
de la Maastricht, aceeași politică se dotează de un fond specific și
cunoaște o creștere semnificativă a bugetului alocat făcând din acest
mecanism principalul instrument de sprijin pentru dezvoltare la nivel
european. De-a lungul timpului, politica de coeziune s-a adaptat noilor
provocări cu scopul de a stimula o creștere inteligentă, sustenabilă și
inclusivă la nivelul Uniunii Europene. În contextul în care Președinția
României la Consiliul Uniunii Europene, din primul semestru al anului
2019, se situează într-o perioadă de reflecție privind viitorul Cadru
Financiar Multianual, dar și de analiză a rezultatelor Strategiei Europa
2020, reliefarea coeziunii în slogan devine esențială pentru a reaminti
statelor membre importanța acestei politici pentru obiectivele fixate de
construcția europeană. Mesajul indirect pe care propunerea de motto o
transmite privește importanța politicii de coeziune și a rolului său
esențial în atingerea obiectivului de reducere a decalajelor economice,
sociale şi teritoriale între statele membre, regiunile și cetățenii
Uniunii Europene.

Tag-uri Nume: