Odată cu realegerea sa în funcția de președinte al Federației Române de Fotbal, Mircea Sandu se înscrie, definitiv, în fruntea galeriei „suraviețuitorilor la vârf”. El a obținut această demnitate în 1990, fiind autorul structurii și a sistemului de vot de atunci, create în așa fel încât să devină veritabile dedicații. Mircea Sandu păstorește un domeniu în care tarele societății românești contemporane s-au ilustrat în modul cel mai pertinent și de neînlăturat. Federația României de Fotbal va continua, sub Mircea Sandu, să fie o colecție pitorească de aranjori de culise dintr-un campionat tot mai lipsit de valoare și de credibilitate, de promotori ai blaturilor și a negustoriilor frauduloase ce fac ca tot mai puțini români să se aventureze în tribunele arenelor de fotbal.
