Confederația Elvețiană sau Elveția este un mic stat federal în Europa Centrală, fără ieșire la mare. Are graniță cu Germania, Franța, Italia, Austria și Liechtenstein.
Țara are o mare tradiție în neutralitatea politică și militară, motiv pentru care este sediul multor organizații internaționale.
Elveția a adoptat o constituție federală în 1848, revizuită profund în 1874, care a stabilit responsabilitatea federală în afacerile interne, apărare și comerț. De atunci se continuă cea mai bună politică economică și socială care a caracterizat Elveția de-a lungul timpului.
Elvețienii sunt cunoscuți pentru neutralitatea lor istorică și pentru că nu au participat militar în nici un război mondial. În 2002 Elveția a devenit membru cu drepturi depline al Organizatiei Națiunilor Unite.
Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes pe termen lung în domeniul siguranței monedei naționale, dublată de secretul operațiilor financiare efectuate în băncile elvețiene a făcut din Elveția un „rai financiar” al investitorilor și al investiților acestora. În același timp, a creat o economie care se bazeză masiv pe afluxul extern constant de investiții. Din cauza micimii țării și a specializării înguste a forței sale de muncă, industria fină și de precizie, respectiv comerțul și finanțele sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice a țării.
Elveția a fost influențată de câteva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale culturale până la limbile vorbite. În Elveția există patru limbi oficiale: germana în nordul și centrul țării (64%), franceza în vest (19%), italiana în sud (8%) și o mică comunitate vorbește romanșa în cantonul sud-estic Graubünden (<1%). Dialectul german vorbit în Elveția este cunoscut sub numele de germană elvețiană dar în mediile de informare se folosește germana literară. Mulți elvețieni vorbesc mai mult de o limbă. 20% din populație este formată din rezidenți și muncitori temporari străini.
Religiile cele mai întâlnite în Elveția sunt Romano-Catolicismul, confesiune de care aparține 43% din populație, și protestantismul (35%), însă datorită imigrărilor s-au mai stabilit și Islamul cu 4% din populație și Ortodoxismul cu 2%. Stabilitatea și prosperitatea Elveției, combinate cu diversitatea populației au adus la o situație pe care unii o numesc acum stat consociațional.
Relațiile diplomatice dintre România și Confederația Elvețiana au fost stabilite în 1911, la nivel de legație, și ridicate la rang de ambasadă, la 24 decembrie 1962.
Sursa: Wikipedia
Scurt istoric al relațiilor diplomatice bilaterale
Relațiile diplomatice dintre România și Confederația Elvețiana au fost stabilite în 1911, la nivel de legație, și ridicate la rang de ambasadă, la 24 decembrie 1962.
Reprezentare:
Ambasada României în Elveția
Ambasada Elveției în România
RELAȚIILE POLITICE
Vizite la nivel de șef de stat
- în România: 26-27 septembrie 2006
- în Elveția: 1997,1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2007
Vizite la nivelul miniștrilor afacerilor externe
- în România: 1993, 1996, 1999, 2000, 2001, 2006
- în Elvetia: 1994, 1997, 2001, 2004
Vizite pe linie parlamentară
- în România: 2002, 2006, 2009
- în Elvetia: 2003
RELAȚIILE ECONOMICE
Cadrul legal de dezvoltare a relațiilor economice dintre cele două țări este reglementat de următoarele acorduri:
Acordului de liber schimb între România și statele membre ale AELS, semnat la 01.02.1993
Convenția de evitare a dublei impuneri, semnata la 25 octombrie,1993
Acordul cu privire la promovarea si protecția reciprocă a investițiilor, semnat la 25 octombrie, 1993
Acordul cu privire la cooperarea in domeniul tehnic, semnat la 8 noiembrie, 1995
Schimburile comerciale bilaterale și-au menținut nivelul constant în perioada 1995-2002, creșteri semnificative înregistrându-se în intervalul 2003-2008. În perioada 1995-2008, exportul romanesc a crescut de circa șase ori, soldul comercial fiind în mod constant negativ.
Principalele grupe de produse la exportul romanesc au fost: mașini, aparate, echipamente electrice, mobilă, materii textile și articole din acestea, metale comune și articole metalice, în timp ce la import ponderea a fost deținută de: produse ale industriei chimice și conexe, mașini, aparate, echipamente electrice, produse alimentare, băuturi, tutun, pasta lemn, hârtie, carton.
La 31 iulie 2009, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat nivelul de 368,01 milioane Euro, din care export 143,22 milioane Euro și import 224,79 milioane Euro. Elveția ocupă locul 22 în rândul țărilor importatoare de produse din România.
Investiții directe elvețiene în România
La data de 30 septembrie 2009 erau înregistrate în România 2031 societăți mixte româno-elvețiene, cu un capital social subscris de 518,94 milioane Euro, având o pondere de 1,23% în rândul investițiilor străine din România.
Domenii: ciment și materiale de construcții (Holcim, Alcopor), energie (ABB România), industria alimentară (Nestlé România), industria lemnului (Merona Holding/PAL Braila), industria textilă (Inter Spitzen), industria farmaceutică (Miltonia/Helvetia Profarm), industria de încălțăminte (Rieken), metalurgie (Mechel Trading/COST), industria tutunului (Philipp Morris), media (Ringier, Edipresse) ș.a.
Ambasadorul Elvetiei la Bucuresti este Livio Hurzeler.
Ambasadorul Romaniei in Elvetia este Ionel Nicu Sava
