Mai mult, performanţa pare şi mai redusă având în vedere că Uniunea Europeană a virat României circa 2 miliarde de euro în avans, pentru a asigura demarajul programelor şi proiectelor. În mod evident, marea majoritate a acestor bani nu au fost încă utilizaţi, aşteptând să crească ritmul aprobării, contractării şi derulării proiectelor.

Acest ritm este încă greoi, având ca principale cauze balastul birocratic - de care aparatul administrativ se debarasează timid, personalul insuficient din autorităţile de resort, numărul prea mic de evaluatori independenţi. Peste toate acestea, criza economică a pus şi ea beţe în roate solicitanţilor şi a pus la încercare capacitatea lor şi a autorităţilor de a se adapta şi de a găsi soluţii.

În acest context au venit o serie de îmbunătăţiri şi simplificări în proceduri, analizate în raportul CRPE. Nu suficiente, totuşi,  pentru a face o diferenţă semnificativă în dinamica aprobării proiectelor şi a rambursării cheltuielilor către beneficiari.
Din fericire, autorităţile locale, companiile şi ONG-urile din România au dovedit ca îşi doresc în mod real aceste fonduri, solicitând de peste 3 ori mai multe fonduri decât cele disponibile. Proiectele pentru care au fost semnate contracte "acoperă" în proporţie de 55% fondurile alocate. Teoretic, dacă totul merge bine şi nu există probleme la derularea activităţilor şi în ceea ce priveşte documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55% raportat la suma disponibilă în perioada 2007-2009.

O serie de probleme de fond persistă încă. Pentru ca rata de cheltuire a fondurilor de 55% să fie realizată, este nevoie de câteva măsuri esenţiale. Pe baza informaţiilor şi necesităţilor exprimate de către actorii principali - autorităţi, beneficiari, consultanţi - CRPE formulează zece recomandări care vin în sprijinul aparatului administrativ şi al beneficiarilor de fonduri structurale.