Viorel Cataramă a apărut pe firmamentul politicii devreme. Abia se exersase în economia de piață utilizând pârghiile celei centralizate, făcând primii bani care l-au plasat în categoria noilor bogați, că instinctul l-a condus rapid către politică. A fost unul dintre primii sponsori a noului partid liberal, repus în drepturi de Radu Câmpeanu, și editorul ziarului „Viitorul liberal”.
Alăturându-se lui Patriciu, în tentativa de puci soldată cu apariția PNL-AT (Aripa Tânără ) și-a cucerit un loc care a făcut din el principalul instrument de răsturnare a lui Câmpeanu, la Congresul de la Poiana Brașov, din 1993, congres sponsorizat din conturile sale personale.
În calitate de reprezentant al partidului a obținut și funcția de ministru al Turismului în Guvernul Stolojan, când a lansat ideea vânzării hotelurilor de pe litoral pe un dolar. Scurtul său sejur la stat a fost urmat de acțiuni intensive de consolidare a brandului Elvila și, ulterior, a primului fond de investiții - SAFI. În atmosfera tulbure a vremii această inovație pe care unii n-au deosebit-o de CARITAS, a apucat-o pe căi lăturalnice sfârșind într-un crah căruia i-a cazut victimă fostul ministru al Finanțelor, Danielescu, căruia Cataramă îi dăduse, prudent, pe mână afacerea. Și răspunderea, inclusiv cea penală.
Când CDR-ul a câștigat alegerile, în 1996, Cataramă a fost cel care s-a grăbit să clameze că nu se va face nici o înțelegere cu UDMR-ul, lucru care l-a scos din circulație. Treptat, politica a început să piardă teren în preocuparile lui Cataramă, mai interesat de afaceri și tenis decât de aranjamentele de culise sau de demersuri în numele interesului general. În ultimii vreo zece ani, Cataramă a ieșit practic din circuitul politic și întrebarea lui Antonescu de la recentul Congres era îndreptățită: mai este Cataramă membru PNL?
Nimeni nu știe cu precizie. Oricum, cotizatia nu și-a mai plătit-o de mult. Prima sa nouă ieșire în public a avut loc în campania electorală când a sugerat că liberalii n-ar trebui să intre în cursa prezidențiala pentru că, oricum, nu au nicio șansă. A continuat cu recomandarile pentru o colaborare cu Băsescu și reintrarea la guvernare. A fost ceea ce a umplut paharul: dacă n-a dorit să împiedice înscrierea sa în cursa pentru președinția partidului, Antonescu n-a pierdut ocazia să-l execute public reiterînd suspiciunile legate de eventualul său „grad” și subliniind efectul toxic pe care-l are asupra partidului.
Retragerea sa, pe motiv că n-a gasit 30 de amatori ca să-i înscrie pe lista sa, spune totul despre faza în care se află omul politic Cataramă: în curs de dispariție. O dispariție care nu lasă nici urme și nici regrete.
