Publicat: 19 Iulie, 2018 - 09:50

 

   După fiecare dintre cele 11 ediţii Aeromania am recapitulat ce s-a întâmplat, am enumerat participanţii, am mulţumit celor care au ajutat, am descris ce a fost diferit şi ce schimbări sunt în proiect. Aceste lucruri vor fi menţionate din nou, dar la final, pentru că anul acesta vom începe cu ceea ce este însemnat dintr-o cu totul altă perspectivă.
   Numărul avioanelor, complexitatea acrobaţiei, expozanţii, tonetele cu mancare – sunt foarte importante şi vizibile, dar nu surprind esenţa fenomenului Aeromania.

   Definitorii pentru acest eveniment sunt lucruri mai puţin vizibile care transportă valori, opţiuni, intenţii, idealuri, decizii. 

   Viziune şi progresism, nu doar acrobaţie

   Anul acesta, invitatul surpriză a fost Semin Öztürk – cea pe care atât fotografii evenimentului, cât şi jurnalistii au surprins-o în multe cadre foarte reuşite. Semin nu este doar o tânără foarte  frumoasă, fotogenică, ea este singura femeie pilot de acrobaţie a Turciei. Este fiica pilotului de acrobaţie Ali Ozturk şi a venit însoţită de sora ei, Senan, dar şi de o echipă de profesionişti de la Sivrihisar General Aviation Center. Am avut onoarea să îl cunoaştem, în această împrejurare, pe domnul Yener Sonușen, Chiarman of the Board şi să aflăm povestea acestui air-park din Turcia. 
   Sivrihisar General Aviation Center (S.U.S.H.M) a fost construit de la zero şi fără finanţări publice, într-o zonă geografică aparent neatrăgătoare – în al doilea deşert al Turciei, în provincia Eskişehir, adică în Anatolia Centrală – începând cu 2014. În acest proiect minunat au investit bani proprii pasionaţi ai aviaţiei, oameni care înţeleg cu adevărat această industrie şi care nu doar se gândesc cu încredere la viitor, ci muncesc şi cheltuie toate resursele de care dispun pentru acest viitor.
   Baza lor se întinde pe 1000 de acri, iar pista centrală are 1810 metri. Au construit singuri, în deşert, de la zero, un aeroport cu pistă la standarde NATO în doar 4 ani – ceea ce este extraordinar, având în vedere cât durează şi cât costă lucrări aeroportuare de anvergură mult mai mică în România.

   Şi cea mai frumoasă afirmaţie a lor este aceea că There is FREEDOM in our airpark as long as one obeys the <aviation discipline> – un slogan la care şi REGIONAL AIR SERVICES – Aeroport Tuzla aderă. 

   În prezent, la doar 4 ani de la debutul S.U.S.H.M, aceşti oameni organizează anual aproximativ 10 evenimente similare celui de la Tuzla şi, deşi acest lucru se întâmplă în mjlocul unui deşert, zeci de mii de spectatori vin cu maşini, se cazează la hotelurile din zonă şi participă la mitinguri. S.U.S.H.M. este şi gazda mai multor şcoli de pilotaj care, de puţină vreme, au început să admită şi fete – ceea ce merită apreciat, dar este şi gazda unui muzeu al spaţiului şi al aerului. 
   Din toate aceste motive, REGIONAL AIR SERVICES – Aeroport Tuzla intenţionează să colaboreze, mai departe, pe mai multe proiecte cu S.U.S.H.M.
   
   Semin Öztürk este frumoasă şi bagajul cu care a venit este şi mai frumos.

   Ambasadorii performanţelor muncite
   Este cu atât mai îmbucurător faptul că, la Tuzla, au fost prezenţi reprezentanţii diplomatici ai mai multor ţări, printre care Turcia şi SUA. 

   Iniţiativele dificile şi asumate atrag succesele reale
   La Aeromania au zburat şi Iacării Acrobaţi, informaţie care pentru presă pare o rutină – pentru că sunt prezenţi la Tuzla de la prima ediţie. Nu vor lipsi de la niciuna, pentru că sunt prietenii acestui loc şi pentru că debutul lor are mult de-a face cu acesta. Ioan Postolache este instructor de zbor la REGIONAL AIR SERVICES, iar fiul lui Dan Ştefănescu este elev aici. Iacării sunt prima formaţie privată de acrobaţie a României şi, până recent, singura, iar acest lucru merită repetat de fiecare dată, pentru că şi-au câştigat singuri şi fără sprijinul nimănui notorietatea internaţională şi au reuşit să îşi facă un aerodrom propriu fermecător în Băneşti, Prahova, pentru care, de asemenea, nu au obţinut niciodată un sprijin financiar public.  

Foto: Alexandru – Bogdan Ghiță 

   Începutul unei schimbări, din păcate lente
   Aceste alegeri susţin afirmaţia că pentru Aeromania definitorii sunt valorile, deciziile, idealurile care schimbă sau pot schimba lumea aviaţiei, mentalitatea noastră, care promovează bune practici. Spectacolul este cadrul, rama acestora. 

   După 11 ediţii, la Aeromania au început sa apară, în sfârşit, şi alte formaţii private de acrobaţie – pe care, cu siguranţă, acest eveniment le va promova şi susţine.

Foto: Romeo Manciu 

   Au evoluat prima formaţie privată de biplane – Steen Sky Bolt – cu Sorin Bochiş şi Cornel Marinescu – cu un exerciţiu acrobatic complex, dar şi Sorin Pintea – în zbor solo, cu avionul său, CAP 282. Aceşti oameni zboară din pasiune şi investesc în aviaţie, iar susţinerea noastră, a publicului şi a presei este o recompensă obligatorie.   

   Punctul de întâlnire al punctelor de vedere
   Aeroclubul României a fost prezent într-un număr foarte mare – iar sprijinul lor este important şi apreciat de fiecare dată. Întâlnirea dintre Aeroclub şi aceşti operatori, piloţi şi investitori privaţi este extrem de benefică pentru că reprezintă o platformă de dialog şi de schimb de experienţe care creează un limbaj comun, cel cu care se construiesc industriile solide, performante.

Foto: Liviu Dnistran 

   Faptul că ambiţiile reprezentanţilor Aeroclubului României sunt din ce în ce mai mari şi vizează prezenţa în competiţiile internaţionale, accesul în scara marilor valori ale aviaţiei - este un impuls necesar în comunitatea piloţilor. 

   Aeromania - un eveniment de nişă, pentru oameni care vor mai mult 
   Se observă tendinţa de a evalua Aeromania comparativ cu BIAS, ceea ce este o mare eroare. 
   BIAS este un eveniment organizat din fonduri publice de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti – cu un buget îndestulător. BIAS este mainstream şi cel mai mare airshow al ţării noastre, lucru care merită respectat.

   Aeromania este, în opinia multora, al doilea airshow din ţară, categoric cel mai vechi - însă este organizat exclusiv din fonduri private, majoritatea cheltuielilor fiind susţinute de REGIONAL AIR SERVICES - Aeroport Tuzla, care se bucură, totodată, şi de sprijinul – sub diverse forme - a peste 65 de companii şi organizaţii, asociaţii. Adrian Vasilache şi Dorin Ivaşcu fac acest efort împovărător de a cheltui banii cu greu strânşi - iar return on investment la care aspiră nu este financiar: ca şi în cazul invitaţilor, şi pentru ei motivaţia principală este acel viitor mai bun pentru toţi, implicit pentru aviaţie.

   Conceptul Aeromania este modelat de spaţiul deţinut, de experienţele echipei de organizare, de constrângerile externe (sezon, turism, reglementările de aviaţie) şi, mai ales, de parteneri, de toţi cei implicaţi. Aeromania este un miting “la firul ierbii”, un eveniment non-kitsch şi o întâlnire între oameni cu principii şi aspiraţii similare. Din acest motiv, Aeromania are publicul ei, are fani şi defineşte o nişă. 
   Aeromania nu este, nu va fi şi nu îşi doreşte sa devină BIAS, pentru ca ideea este alta şi, aşa cum se vede în reportaje şi fotografii, este foarte atrăgătoare în forma aceasta, care îi aparţine.  

   Rezultatul
   Aeromania 2018 a avut: 34 de aeronave, 106 fotografi oficiali, 30 de maşini de epocă, 17 rulote pentru street food – foarte apreciate de public (un adevărat airport food festival), 22 de expozanţi, 36 de voluntari. Au participat peste 12.000 de oameni. 

   Mulţumim sponsorilor: Casa de bijuterii Micri, Ana Hotels – Hotel Europa, Toortitzi, Tonis, McDonald’s, Grup Rădăcini-Darius Motors Constanţa, UMOSERV, Alcovin-Macin, Hangar Café 67 şi alții.

    Partenerilor de organizare: Nikon, Retromobil Club România, Iacării Acrobaţi, Aeroclubul României, Asociaţia Aeroporturilor din România, Asociaţia Naţională a Meteorologilor Aeronautici, UMO Serv, Pilotshop.ro, PriaEvents, VIVO Constanţa, Romanian Spotters, RATC Constanţa, Asociaţia Litoral, Addare Communication şi alții. 

   Şi voluntarilor care nu au ţinut cont de nume, profesie sau statut şi au depus tot efortul pentru ca acest eveniment să fie o reuşită. Mulţumim studenţilor, dar şi profesorilor universitari şi medicilor care nu au considerat ca munca este “de jos” – şi au făcut-o.  

Tag-uri Geo: