Publicat: 11 Mai, 2016 - 11:21

Membrii Executivului au luat următoarele decizii în cadrul şedinţei de Guvern:
Încă o etapă pentru ratificarea Acordului privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, acord interguvernamental care are ca scop asigurarea finanţării măsurilor de rezoluţie adresate instituţiilor de credit în cadrul Mecanismului Unic de Rezoluţie.
Acordul a fost semnat atât de către statele din zona euro, precum și de către state care nu fac parte din zona euro, dar care doresc să adere la acest acord. Statele membre non-euro vor participa la Fond fie din momentul aderării la Zona Euro, fie anterior, din momentul intrării în procedura de cooperare stransă cu Banca Centrală Europeană în cadrul Mecanismului Unic de Supraveghere.
Acordul are scopul să asigure finanțarea măsurilor de rezoluție adresate instituțiilor de credit în cadrul Mecanismului Unic de Rezoluție si este parte a procesului de constituire a Uniunii Bancare. Acordul constituie baza legală ce  permite transferul sumelor colectate în compartimentele naționale către Fond și mutualizarea progresivă a acestora într-o perioadă de tranziție de maximum opt ani. 
Obiectivul specific al Uniunii Bancare îl constituie instituirea unor mecanisme integrate de supraveghere şi rezoluţie bancară în Uniune, al căror rol va fi de a asigura, pe de o parte, standarde înalte şi uniforme privind supravegherea, iar, pe de altă parte, reguli comune privind rezoluţia bancară. 
Uniunea Bancara se bazează pe trei piloni, respectiv:
1.    Un Mecanism Unic de Supraveghere (care acordă competențe sporite de supraveghere către Banca Centrală Europeană și care a devenit operațional din noiembrie 2014);
2.    Un Mecanism Unic de Rezoluție (bazat pe două elemente: Acordul menționat mai sus și Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezolutie)
3.    O schema comună de garantare a depozitelor, care va fi adăugată,  arhitecturii Uniunii Bancare.
Fondul Unic de Rezoluție se va constitui din contribuții ale băncilor din statele membre participante la Uniunea Bancară și va fi finanțat în conformitate cu regulile din Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru  pentru redresarea și  rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și Regulamentul UE 806/2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție .
Acordul a fost ratificat de 20 de state membre, din care 19 state membre din zona euro, respectiv: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania și de către un stat membru din afara zonei euro, respectiv Ungaria.

  Biroul de presă

 

Mai mulți copii vor putea beneficia de Programul ”Fiecare Copil în Grădiniță”

Guvernul a extins categoria copiilor înscriși în învățământul preșcolar care să poată beneficia de Programul ”Fiecare Copil în Grădiniță”.

Executivul a modificat, printr-o Ordonanță de Urgență, Legea 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, în sensul eliminării vârstei minime de la care se poate acorda acest drept (3 ani), precum și a vârstei maxime până la care se poate acorda (6 ani). Astfel, de tichetul social destinat să încurajeze copiii din familiile defavorizate să urmeze grădinița vor beneficia și copii sub vârsta de 3 ani, dacă urmează cursurile învățământului preșcolar, precum și copiii care depășesc vârsta de 6 ani și care continuă să meargă la grădiniță ca urmare a recomandărilor specialiștilor (copii cu dizabilități și/sau cu dificultăți de învățare). Beneficiază de acest drept copii ce provin din familii al căror venit lunar pe membru de familie este de până la 2 X Venitul Minim Garantat pentru o singură persoană (venituri de până la 284 lei, în cursul anului 2016).

Prin eliminarea acestor limite de vârstă se estimează că vor putea beneficia de tichetul social acordat prin Programul ”Fiecare Copil în Grădiniță” încă 29.000 de copii ce provin din familii defavorizate. Pentru copiii înscriși în învățământul preșcolar în anul 2015-2016, termenul de depunere a cererilor de solicitare a acestui stimulent este de maximum 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență adoptate astăzi.

Până în prezent, au fost înregistrate circa 60.000 de cereri de acordare a acestui tichet social, sub numărul estimat inițial de 111.400 copii. 

Legea privind încurajarea copiilor să urmeze învățământul preșcolar promovează prezența la grădiniță a copiilor, prin acordarea unui stimulent financiar sub forma unui tichet social de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordă familiilor cu mai puțin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie (2 x Venitul Minim Garantat pentru o persoană singură). Tichetele sociale acordate în baza Legii privind încurajarea copiilor să urmeze învățământul preșcolar - ”Fiecare Copil în Grădiniță”- vor putea fi utilizate numai pentru achiziționarea de produse alimentare, de igienă, de îmbrăcăminte și/sau rechizite. 

Acordarea tichetelor sociale este strict condiționată de prezența regulată a copiilor la grădiniță. Normele de aplicare precizează că totalul absențelor motivate permise se calculează pe baza unui algoritm în care învoirile personale (maxim trei) și scutirile medicale nu pot depăși 50% din numărul total de zile de grădiniță din luna respectivă.

Pentru 2016, pentru finanțarea Programului ”Fiecare Copil în Grădiniță” a fost alocată suma de 55,5 milioane de lei, asigurată de la bugetul de stat. 

 

România va avea acces și în acest an la registrul internațional al donatorilor de celule stem hematopoietice
Instituțiile specializate din domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice vor avea acces la bazele de date ale instituțiilor similare internaționale, astfel încât identificarea donatorilor de celule stem hematopoietice compatibili cu pacienți din România să se poată face și din bazele de date internaționale, nu doar din baza de date națională. 
Guvernul a aprobat astăzi plata cotizațiilor și taxelor aferente anului 2016 pentru interconectarea instituțiilor specializate din România cu instituții similare internaționale în domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice, în valoare totală de 7.547 euro. Suma alocată se asigură de la bugetul de stat, în cadrul bugetului aprobat Ministerului Sănătății.

          Pentru anul 2016, cotizațiile și taxele pentru interconectarea cu instituții similare internaționale sunt următoarele:

-        Cotizația de membru a Asociației Mondiale a Donatorilor de Măduvă (AMDM), în valoare totală de 1.500 euro;

-        Cotizația de membru al organizației Donatori de Măduvă Osoasă de Pretutindeni (DMOP), în valoare totală de 2.897 euro;

-        Cotizația de membru al Grupului European pentru Sânge și Transplant de Măduvă (GESTM), în valoare totală de 900 de euro;

-        Taxa pentru acreditarea de către Federația Europeană de Imunogenetică a laboratoarelor de imunogenetică și histocompatibilitate, câte 750 de euro pentru fiecare din cele trei laboratoare acreditate, și anume: Laboratorul de imunogenetică și histocompatibilitate HLA al Institutului Clinic Fundeni; Laboratorul de imunogenetică și histocompatibilitate HLA al Institutului Național de Hematologie Transfuzională ”Prof. C.T. Nicolau”; Laboratorul clinic de analize medicale al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca.

          Cotizațiile și taxele la care face referire hotărârea de guvern aprobată astăzi sunt aprobate anual și se calculează pe baza cursului de schimb lei/euro stabilit de Banca Națională a României la data efectuării plății. Plata lor se face de către Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, conform HG 760/2009 privind înființarea registrului.

          Acreditarea de către Federația Europeană de Imunogenetică (FEI) a laboratoarelor HLA (human leukocyte antigen) care îndeplinesc standardele europene se face pentru o perioadă de un an și numai după plata  cotizațiilor și a taxei de acreditare.

 

                    

Mai mulți bani pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie
Guvernul a modificat, în ședința de astăzi, schema de ajutor pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.
Proiectul de modificare este rezultatul unor ample consultări derulate cu reprezentanții mediului de afaceri și vizează simplificarea, flexibilizarea și debirocratizarea procedurilor în scopul eficientizării mecanismului de derulare a schemei de ajutor de stat. Modificările aprobate nu vizează aspecte referitoare la compatibilitatea schemei cu prevederile comunitare în materie, nu alterează obiectivele schemei sau modul de determinare a ajutorului de stat, în vederea asigurării tratamentului egal între actualii și potențialii viitori beneficiari de ajutor de stat.
În urma acestei modificări legislative, bugetul anual maxim al schemei a fost majorat cu aproape 50%, de la 100 mil. euro la 145 mil. euro, datorită interesului deosebit manifestat de mediul de afaceri pentru realizarea unor investiții de mare anvergură, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf, acesta fiind singurul mecanism de atragere și susținere a investițiilor în active corporale și necorporale realizate de întreprinderi mari în România.
De asemenea, se modifică mecanismul de depunere a cererilor de acord pentru finanțare din sesiune continuă în sesiuni distincte de 30 de zile lucrătoare, selectarea beneficiarilor realizându-se pe baza unui punctaj stabilit în urma unor criterii de calcul, asigurându-se astfel tuturor întreprinderilor un tratament egal la depunerea cererilor de acord pentru finanțare, precum și o eficientizare a procesului de evaluare a beneficiarilor.
Alte modificări vizează clarificarea unor noțiuni prin introducerea, modificarea sau reformularea anumitor definiții. 
Schema de ajutor de stat este exceptată de la obligația notificării în vederea obținerii Deciziei de aprobare din partea Comisiei Europene. Totuși, Comisia Europeană trebuie informată în termen de 20 de zile lucrătoare de la data aprobării hotărârii de modificare.

Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie urmărește sprijinirea tuturor întreprinderilor care realizează o investiție inițială de minimum 44 milioane lei, fără TVA. Ajutorul de stat se acordă sub formă de sume nerambursabile, în raport de cheltuielile eligibile și în limita intensității maxim admisibile (intensitatea maximă este stabilită printr-un regulament sau o decizie a Comisiei Europene, în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor din regiunea respectivă). Ajutorul de stat se plătește după efectuarea totală sau parțială a cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile de finanțare. 
Schema de ajutor de stat este valabilă până la data de 31 decembrie 2020, iar furnizor de ajutor de stat este Ministerul Finanțelor Publice.

Biroul de presă

 

 

Guvernul a aprobat cadrul general pentru implementarea proiectelor cu cofinanțare europeană în domeniul pescuitului și afacerilor maritime pentru perioada 2014-2020

Guvernul a stabilit cadrul general de implementare a operaţiunilor finanţate prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 (POPAM 2014-2020), prin care își propune asigurarea unui sistem eficient de implementare, pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României în acest sector. Prevederile aprobate sunt aplicabile atât cheltuielilor realizate din asistența Uniunii Europene, cât și din cofinanțarea națională, din bugetul de stat, bugetul local, alte surse publice și private

Categoriile de beneficiari ai operațiunilor finanțate prin acest program operațional vor fi stabilite în Ghidurile solicitantului aferente fiecărei măsuri, aprobate prin Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tot prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se stabilește și lista detaliată cu cheltuielile specifice fiecărei operațiuni finanțate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorității de Management pentru POPAM. Lista se publică în Monitorul Oficial, în termen de 45 de zile de la publicarea cadrului general de implementare a operațiunilor finanțate prin acest program.

          Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 este finanțat prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Fondul sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice activitățile economice, finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei și facilitează accesul la finanțare.

          Suma totală alocată României din FEPAM pentru 2014-2020 este de 168.421.371 euro.

          Hotărârea de Guvern aprobată astăzi stabilește regulile privind proiectele care pot fi cofinanțate din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și condițiile cu caracter general pe care o cheltuială trebuie să le îndeplinească cumulativ pentru a fi eligibilă. 

          O primă condiție pentru ca o cheltuială să fie eligibilă este ca ea să fi fost angajată de către beneficiar și plătită efectiv de acesta între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023, cu condiția ca operațiunea cofinanțată să nu fi fost încheiată în mod fizic sau implementată integral înainte de depunerea dă către beneficiar a cererii de finanțare în cadrul POPAM 2014-2020 la Autoritatea de Management, indiferent dacă toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiar. 

          De asemenea, cheltuielile trebuie să fie însoțite de facturi și documente contabile emise în conformitate cu prevederile legislației naționale sau a statului în care au fost emise. Alte condiții care trebuie îndeplinite cumulat sunt legate de durata de execuție/implementare a operațiunii cofinanțate din FEPAM (stabilită la 24 de luni de la data semnării contractului), precum și de cuantumul cheltuielilor aferente subcontractării/subantreprizei sau al subcontractării de servicii, al costului achizițiilor de teren sau construcții sau al leasingului financiar din valoarea totală eligibilă a contractului. În cazul operațiunilor de investiții, cheltuielile pentru proiectare și asistență tehnică sunt eligibile în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a operațiunii, dacă operațiunea prevede construcții-montaj, sau 5% din valoarea totală eligibilă a operațiunii, dacă operațiunea nu prevede construcții-montaj.

          Respectarea acestor condiții și reguli este verificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de Autoritate de Management pentru POPAM, în cursul procesului de verificare a cererilor de rambursare și în vederea semnării contractului de finanțare. În cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în contract, Autoritatea de Management este cea care va recupera sprijinul financiar public în mod proporțional cu gradul de neîndeplinire a fiecărui indicator asumat prin cererea de finanțare. 

Facilitarea accesului fermierilor la plățile directe și ajutoarele naționale de tranziție

Guvernul a luat unele măsuri pentru facilitarea accesului fermierilor la plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii și pentru extinderea categoriei de beneficiari la această formă de sprijin financiar, printr-o Ordonanță de urgență adoptată astăzi.

Una dintre măsuri creează cadrul legal pentru prelungirea termenului până la care fermierii pot depune cererile unice de plată fără a se percepe penalități de întârziere. Potrivit legislației actuale și regulamentului european, termenul este 15 mai. Însă, până în prezent, au depus cererea unică de plată aproximativ 598.000 de fermieri din cei cca. 1.000.000 de fermieri potențiali beneficiari ai plăților.

Facem precizarea că în cadrul reuniunii Comitetului de Plăți Directe și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene din data de 4 mai 2016 s-a stabilit și votat prin procedură scrisă, în unanimitate, o derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește data limită pentru depunerea cererii unice de plată pentru anul 2016, agreându-se faptul că textul va fi înaintat spre adoptare în data de 13 mai 2016. Data limită pentru depunerea cererilor unice de plată prevăzută de Regulamentul menționat anterior este 15 iunie 2016, statele membre urmând să fixeze la nivel național data limită până la această dată.

Prin adoptarea acestei Ordonanțe de Urgență va fi permis României să prelungească termenul limită de depunere a cererilor de plată în limita termenului de 15 iunie 2016.

De asemenea, prin actul normativ se extinde categoria potențialilor beneficiari de plăți, prin introducerea universităților, institutelor, stațiunilor didactice, fermelor de cercetare și producție agricolă, staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și altor organisme și organizaţii de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.

Totodată, la solicitarea principalelor asociații de crescători de animale, pentru a beneficia de plățile pe suprafață, pentru cca. 1 milion ha de pajiști concesionate de la autoritățile locale, se reîncadrează în categoria potențialilor beneficiari ai plăților, asociațiile crescătorilor de animale, deoarece, conform prevederilor actuale ale OUG nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, acestea nu mai puteau depune cererea unică de plată și, implicit, nu mai beneficiau de plățile pe suprafață.

În perioada 2015-2020 România beneficiază de circa 10,85 miliarde de euro în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune.

 O altă prevedere a actului normativ adoptat astăzi vizează înființarea funcției de atașat agricol, funcție publică ce va avea rolul să asigure reprezentarea României în țări membre UE sau în țări terțe, în domeniul politicii agricole comune și promovării produselor agroalimentare.

Potrivit Ordonanței de Urgență adoptate astăzi, aceste funcții de atașat agricol pot fi ocupate de funcționari publici din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al instituțiilor subordonate acestuia, în urma concursului organizat în acest scop, în condițiile Legii privind Statutul funcționarilor publici. Criteriile de selecție și modalitatea de organizare a concursului se aprobă prin ordin comun al miniștrilor Agriculturii și Afacerilor Externe. Stabilirea țărilor și a perioadei în care se efectuează misiunile de reprezentare se face prin ordin al ministrului Agriculturii, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

  În acest moment, Ministerul Agriculturii are în vedere înființarea a 12 posturi de atașat agricol, cărora li se va asigura salarizarea similară funcțiilor îndeplinite în cadrul misiunilor și reprezentanțelor României din străinătate, cu încadrarea în bugetul alocat pentru 2016.

Decizia înființării acestor funcții a fost luată de Guvern având în vedere că în cadrul UE sectorul agricol are o pondere importantă atât prin politicile sectoriale complexe și de dezvoltare rurală promovate, cât și prin alocările bugetare. România, unul dintre principalele state membre agricole, are interesul să stabilească și să mențină legături strânse cu statele care au interese apropiate din această perspectivă. De asemenea, reformele preconizate în cadrul Politicii Agricole Comune 2014-2020 și discutarea perspectivei financiare comunitare presupun o bună cooperare cu ministerele agriculturii din statele UE. În același timp, creșterea competitivitățiiși capacității de producție a agriculturii românești, preconizată pentru următorii ani, presupune redinamizarea exportului și stabilirea de contacte între potențiali parteneri de afaceri din România și din alte state.

Funcția de atașat agricol se regăsește și în practica altor state cu interese în domeniul alimentar precum Franța, Olanda, Austria, Danemarca, Polonia, Ungaria, Israel, SUA. 

 

Referendumurile locale vor putea fi organizate simultan cu alegerile locale

Guvernul a modificat Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului astfel încât să poată fi organizate referendumuri locale odată cu alegerile locale și utilizând infrastructura pregătită pentru acest tip de scrutin.

Executivul a adoptat o ordonanță de urgență pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în scopul  eliminării restricțiilor pe care le întâmpină în prezent autoritățile publice locale cu privire la organizarea referendumurilor locale în aceeași dată cu cea a alegerilor pentru primari și consilieri locali și județeni. În cazul organizării simultane a referendumului local și alegerilor locale, ambele scrutine se realizează în cadrul acelorași secții de votare, cu aceleași ștampile, operațiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleași birouri electorale ale secțiilor de votare. Alegătorii votează în baza unor liste electorale permanente și a unor liste electorale suplimentare separate, întocmite conform legii. Cheltuielile pentru confecționarea buletinelor de vot pentru referendumul local sunt suportate din bugetul local.

Odată cu alegerile locale din 5 iunie vor fi organizate două referendumuri locale. Astfel, printr-o Hotărâre din 17 martie 2016, Consiliul Local al comunei Dîngeni, județul Botoșani, a aprobat organizarea referendumului local în vederea consultării cetățenilor din comuna Dângeni pentru înființarea satelor Gulioaia, Buneni și Coșteni. Totodată, printr-o Hotărâre din 31 martie 2016, Consiliul Local al municipiului Oradea, județul Bihor, a aprobat organizarea unui referendum în vederea consultării orădenilor cu privire la modificarea limitei administrative a unității administrativ-teritoriale Oradea.

Modificarea Legii referendumului adoptată astăzi de Guvern face posibilă exercitarea dreptului de vot în cadrul referendumurilor locale stabilite pentru 5 iunie 2016 de către peste 190.000 de alegători. Prin organizarea simultană a celor două scrutine în data de 5 iunie se estimează economii de circa 1,7 milioane lei.

 

Parcul Natural Văcărești, declarat arie naturală protejată

Zona naturală „Acumulare Văcărești” a fost declarată parc natural, cu denumirea „Parcul Natural Văcărești”, și a fost instituit  regimul de arie naturală protejată, conform unei hotărâri adoptată astăzi de Guvern.

Astfel, Parcul Natural Văcărești devine prima arie protejată urbană a țării și cel mai mare spațiu verde al Capitalei.

Suprafața totală pe care se instituie aria naturală protejată este de 186 de ha și se compune din teren proprietate publică, aflat în administrarea Administrației Naționale ”Apele Române”, și teren proprietate privată, deținut de persoane fizice pentru care se va avea în vedere, la promovarea planului de management, să se prevadă compensații pentru respectarea prevederilor restrictive ori pentru măsurile de conservare instituite.

Managementul Parcului Natural Văcărești va urmări menținerea celui mai mare spațiu verde al Bucureștiului prin protejarea diversității biologice și oferirea publicului a unor posibilități de recreere și ecoturism, fiind totodată o excelentă platformă pentru activități educaționale și științifice.

 

Măsuri mai riguroase pentru utilizarea produselor biocide

Guvernul a decis înăsprirea sancțiunilor și introducerea unei noi contravenții aplicate firmelor care nu respectă regimul punerii pe piață și utilizării produselor biocide, printr-o Hotărâre adoptată astăzi.

Astfel, pe lângă contravențiile stipulate de legislația în vigoare*, va constitui contravenție și nerespectarea declarației pe proprie răspundere în ceea ce privește conținutul și concentrația substanței active. Această contravenție va fi sancționată cu amendă cuprinsă între 35.000 lei și 50.000 de lei.

De asemenea, actul normativ adoptat astăzi prevede posibilitatea antrenării răspunderii penale a făptuitorului în cazul în care se întrunesc condițiile legale. Astfel, dacă personalul din autoritățile responsabile cu efectuarea controalelor oficiale în domeniul introducerii pe piață și utilizării biocidelor apreciază că  faptele care constituie contravenții (art. 13 din HG 617/2014 - detalii mai jos*) au fost săvârșite în condiții care să atragă răspunderea penală, sesizează organul de urmărire penală competent.

Hotărârea adoptată astăzi de Guvern modifică și completează Hotărârea nr. 617 din 23 iulie 2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a <LLNK 832012R0528           32>Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide.

Potrivit acestei Hotărâri aflate în vigoare, autorităţi responsabile de efectuarea controalelor oficiale sunt:

    a) Ministerul Sănătăţii prin direcţiile de sănătate publică;

    b) Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Garda Naţională de Mediu;

    c) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

    

*De asemenea, potrivit art. 13 din acest act normativ, constituie contravenţii următoarele fapte:

    a) punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor biocide sau utilizarea acestora care nu se conformează prevederilor art. 17 alin. (1) sau art. 89 alin. (2) din Regulament;

    b) nerespectarea de către titularul autorizaţiei a prevederilor art. 27 alin. (1) din Regulament referitoare la notificarea Comisiei cu privire la punerea la dispoziţie a produselor biocide autorizate în alt stat membru prin procedura simplificată;

    c) nerespectarea clauzelor şi condiţiilor din autorizaţie cu privire la utilizare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (5) din Regulament;

   d) nerespectarea de către titularul autorizaţiei a prevederilor art. 17 alin. (6) din Regulament referitoare la înştiinţarea Comisiei cu privire la introducerea pe piaţă a fiecărui produs din familia de produse biocide pentru care Comisia a acordat autorizaţie naţională;

    e) nerespectarea de către titularul autorizaţiei a prevederilor art. 47 alin. (1) din Regulament cu privire la obligaţia de notificare către Comisie a informaţiilor despre produsul biocid sau despre substanţa activă sau substanţele active conţinute care ar putea avea efecte asupra autorizaţiei;

    f) furnizarea de către solicitant sau titularul autorizaţiei a documentelor, datelor şi/sau informaţiilor false sau înşelătoare;

    g) nerespectarea prevederilor art. 52 din Regulament referitoare la perioada de graţie pentru eliminarea, punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea stocurilor existente;

    h) nerespectarea prevederilor privind punerea la dispoziţie a produselor biocide fără autorizaţie de comerţ paralel, potrivit art. 53 din Regulament;

    i) nerespectarea prevederilor art. 56 din Regulament cu privire la condiţiile în care poate avea loc un experiment sau un test efectuat în scop de cercetare sau dezvoltare care implică un produs biocid neautorizat sau o substanţă activă neaprobată destinată exclusiv utilizării într-un produs biocid;

    j) nerespectarea prevederilor privind introducerea pe piaţă a articolelor tratate, potrivit art. 58 şi art. 94 alin. (1) din Regulament;

    k) nerespectarea prevederilor art. 62 din Regulament referitoare la repetarea testelor pe vertebrate pe teritoriul României;

    l) nerespectarea de către fabricanţii produselor biocide a prevederilor art. 65 alin. (2) din Regulament, cu privire la păstrarea documentaţiei şi a mostrelor din loturile de producţie, în legătură cu procesul de fabricaţie;

    m) nerespectarea de către titularii de autorizaţii a prevederilor art. 68 alin. (1) din Regulament, referitoare la ţinerea evidenţelor, raportarea şi punerea la dispoziţia autorităţilor a informaţiilor relevante;

    n) nerespectarea de către titularii de autorizaţii a prevederilor art. 69 alin. (1), alin. (2) lit. a)-o) şi alin. (3) lit. b) din Regulament, cu privire la clasificarea, ambalarea şi etichetarea produselor biocide;

    o) nerespectarea de către titularii de autorizaţii a prevederilor art. 69 alin. (2) din Regulament cu privire la inducerea în eroare în privinţa riscurilor produsului pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau pentru mediu sau în privinţa eficacităţii acestuia;

    p) nerespectarea prevederilor art. 70 din Regulament cu privire la punerea la dispoziţie a fişelor cu date de securitate pentru substanţele active şi produsele biocide;

    q) nerespectarea prevederilor art. 72 din Regulament cu privire la publicitatea produselor biocide;

    r) nerespectarea prevederilor art. 94 alin. (2) din Regulament cu privire la articolele tratate cu substanţe active din tipul de produs relevant pentru care există decizii de a nu fi aprobate;

    s) nerespectarea prevederilor art. 95 alin. (3) din Regulament referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor biocide după 1 septembrie 2015, având în compoziţie substanţa/substanţe activă/active, a căror fabricant sau importator sau, după caz, importatorul produsului biocid, nu sunt incluse în lista menţionată la art. 95 alin. (2) din Regulament, precum şi cele referitoare la eliminarea şi utilizarea stocurilor existente după data de 1 septembrie 2016.

 

Măsuri de protecție socială pentru angajații disponibilizați de la Complexul Energetic Hunedoara S.A. și Companiei Națională a Uraniului S.A.

Persoanele disponibilizate ca urmare a reducerii activității Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A. și Companiei Națională a Uraniului S.A. vor putea beneficia de măsuri de protecție socială, potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate astăzi de Guvern. În acest sens, Guvernul a modificat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate pe baza planurilor de disponibilizare.

Prin aceste modificări, Executivul a stabilit ca pe lângă măsurile de protecție socială acordate de companii, pentru atenuarea impactului social, angajații disponibilizați ca urmare a reducerii activității celor două societăți energetice să primească și venit lunar de completare.

 Potrivit OUG nr. 36/2013, venitul lunar de completare se stabilește odată cu indemnizația de șomaj și este egal cu diferența dintre câștigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câștigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Național de Statistică, și nivelul indemnizației de șomaj.

Venitul de completare se acordă lunar, pe perioade stabilite diferențiat, respectiv pe 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani și până la 10 ani, 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani, 22 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani și până la 25 ani și 24 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani.

          După publicarea în Monitorul Oficial a acestui act normativ, vor fi elaborate proiecte de Hotărâre pentru punerea în aplicarea a măsurilor de protecție sociale stabilite prin Ordonanța de urgență adoptată astăzi, în baza Planurilor de disponibilizare aprobate în condițiile legii.

 

     

              

     

              Biroul de presă