Publicat: 16 Septembrie, 2015 - 16:32

AMOS News informează asupra deciziilor luate de Guvernul Ponta, în urma ședinței de Guvern de, miercuri, 16 septembrie:

Fonduri alocate pentru despăgubirea imobilelor expropriate pe amplasamentul suplimentar al “Autostrăzii Sebeș-Turda” Lotul 4

 Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al “Autostrăzii Sebeș-Turda” Lotul 4 și fondurile necesare plății despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe coridorul de expropriere al acestei lucrări de utilitate publică.

Prin actul normativ aprobat astăzi se asigură suma de 779.000 de lei, destinată despăgubirilor celor 771 imobilele proprietate privată care urmează să fie supuse procedurii de expropriere, cu o suprafață totală de 1.261.695 metri pătrați. Suma necesară despăgubirilor a rezultat dintr-un raport de evaluare întocmit de către un expert autorizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România și este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

De asemenea, prin Hotărâre se aprobă amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică “Autostrada Sebeș-Turda” Lotul 4, situat pe raza localităților Unirea și Mirăslău din județul Alba, respectiv Moldovenești, Mihai Viteanu și Călărași din județul Cluj, precum și lista proprietarilor/deținătorilor ce rezultă din evidențele acestor unități administrativ-teritoriale.

Fonduri alocate pentru despăgubirea imobilelor expropriate pe amplasamentul suplimentar al “Autostrăzii Sebeș-Turda” Lotul 4

 Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al “Autostrăzii Sebeș-Turda” Lotul 4 și fondurile necesare plății despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe coridorul de expropriere al acestei lucrări de utilitate publică.

Prin actul normativ aprobat astăzi se asigură suma de 779.000 de lei, destinată despăgubirilor celor 771 imobilele proprietate privată care urmează să fie supuse procedurii de expropriere, cu o suprafață totală de 1.261.695 metri pătrați. Suma necesară despăgubirilor a rezultat dintr-un raport de evaluare întocmit de către un expert autorizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România și este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

De asemenea, prin Hotărâre se aprobă amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică “Autostrada Sebeș-Turda” Lotul 4, situat pe raza localităților Unirea și Mirăslău din județul Alba, respectiv Moldovenești, Mihai Viteanu și Călărași din județul Cluj, precum și lista proprietarilor/deținătorilor ce rezultă din evidențele acestor unități administrativ-teritoriale.

Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-2020, adoptată de Guvern

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-2020, document elaborat de Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului în urma consultărilor cu mediul privat și cu ministerele de linie, strategie ce are în vedere corelarea intervențiilor dedicate competitivității, având în vedere domeniile naționale de excelență.

Analizele premergătoare elaborării Strategiei au determinat identificarea a 10 sectoare economice cu potențial competitiv, care se corelează cu domeniile de specializare inteligentă menționate în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020. Sectoarele economice cu potențial competitiv sunt: turism și ecoturism, textile și pielărie, lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informației și comunicațiilor, procesarea alimentelor și băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

Viziunea Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020 pornește de la următoarele premise:

Ø  Valorificarea celor mai bune avantaje de care dispune România, a specializărilor de vârf în producție și cercetare, precum și a resurselor locale de calificare, inițiativă antreprenorială și factori naturali;

Ø  Creșterea atractivității condițiilor pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor prin reglementări transparente și stimulative pentru inovare;

Ø  Formularea direcțiilor de politică publică în jurul inițiativelor și realizărilor cu impact major asupra creării valorii adăugate în mediul de afaceri;

Ø  Corelarea inițiativelor de dezvoltare la nivel sectorial, teritorial și al societății pentru formarea eficientă și integrate a avantajelor competitive.

 Prioritățile Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020 vizează:

Ø  Îmbunătățirea mediului de reglementare: În acest sens, s-au făcut pași importanți prin adoptarea unor măsuri ce vizează reducerea fiscalității, prin Legea Codului fiscal:

o   Extinderea aplicării scutirii impozitului reinvestit în producția/achiziția de calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control, de facturare, precum și în programe informatice;

o   Reducerea cotei de impozit pe dividende de la 16% la 5% începând cu 1 ianuarie 2017 pentru dividendele distribuite între persoane juridice române, cât și pentru persoanele rezidente în Uniunea Europeană și state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri;

o   Diminuarea cotei de impozit pentru veniturile obținute de persoanele fizice sub formă de dividende, inclusiv venitul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, la 5% din suma acestora, începând cu 1 ianuarie 2017;

o   Reducerea cotei standard de TVA la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 19% începând cu 1 ianuarie 2017;

o   Scăderea, începând cu 1 ianuarie 2016, a nivelurilor de accize pentru alcool și băuturile alcoolice, iar la carburanți, începând cu 1 ianuarie 2017;

o   Menținerea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de alimente și servicii de restaurant și catering

o   Eliminarea impozitului pe construcții speciale începând cu 1 ianuarie 2017, în scopul stimulării investițiilor și încurajării competitivității.

Ø  Susținerea acțiunilor parteneriale între mediul public și mediul privat;

Ø  Sprijinirea factorilor și serviciilor suport – În acest sens, se are în vedere dezvoltarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare proprii ale întreprinderilor, inclusiv prin promovarea unor măsuri de sprijin finanțate din fonduri naționale și europene. De asemenea, se urmărește dezvoltarea, cu precădere, în domeniile de specializare inteligentă, a structurilor integrate care reunesc companii și organizații de cercetare cu profil similar și/sau complementar (Ex. centre de competență, clustere de inovare)

Ø  Promovare celor 10 sectoare economice cu potențial competitiv (menționate mai sus)

Ø  Pregătirea Generației 2050 și provocări societale – Se urmărește asigurarea unor fundamente în domeniul educației, adaptate societății moderne, prin obiective precum: monitorizarea educației obligatorii în baza unui standard de aptitudini generat de experiențele internaționale, implementarea unui sistem flexibil și inovativ în învățământ, favorizarea deschiderii intelectuale către valorile civilizației contemporane și crearea unor punți de legătură cu diaspora prin mecanisme durabile de cooperare – oportunități de afirmare profesională.

Adoptarea Strategiei va fi urmată de elaborarea unor planuri de acțiuni, care vor cuprinde termene, instituții responsabile, surse de finanțare și modalități de implementare, precum și de elaborarea metodologiei ce va monitoriza implementarea acestui document strategic. 

Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2015-2018 și Planul de acțiune pe anul 2015, aprobate de Guvern

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2015-2018 și Planul de acțiune pe anul 2015, încă o etapă pe care România o parcurge în cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a imigraţiei pe teritoriul naţional. Documentul va fi transmis Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Strategia naţională are ca scop gestionarea eficientă a fenomenului imigraţiei și include obiective strategice generale, obiective specifice şi direcţii de acţiune care reflectă politicile stabilite la nivel european, adaptate la realităţile naţionale. Astfel, pentru următorii patru ani, se va urmări gestionarea eficientă a imigraţiei, sub toate aspectele sale, respectiv prin: remedierea lacunelor în materie de competenţe specifice şi prin atragerea lucrătorilor înalt calificaţi, o abordare mai robustă a imigraţiei ilegale şi readmisiei, inclusiv o cooperare mai bună cu ţările terţe, protejarea celor care au nevoie de ajutor printr-o politică fermă în domeniul azilului.

În ceea ce priveşte componenta azilului, se urmăreşte asigurarea unui acces mai bun la azil a persoanelor care au nevoie de protecţie, o mai bună calitate a condiţiilor de primire şi decizii mai rapide şi mai fiabile în materie de azil. Transpunerea integrală şi punerea în aplicare efectivă a sistemului european comun de azil (SECA) reprezintă o prioritate. Având în vedere problemele cu care s-au confruntat statele din imediata vecinătate a României, se au în vedere măsuri pentru gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de posibila apariţie a unui aflux de imigranţi ilegali pe teritoriul României, generat de situaţii de criză de natură politică, socială, economică sau militară.

Cooperarea între autorităţile cu competenţă în domeniul combaterii imigraţiei ilegale, inclusiv a traficului de persoane şi a traficului de migranţi ca elemente componente ale acesteia, vor constitui priorităţi.

Autorităţile române vor contribui la crearea unui sistem de admitere flexibil, dar, în acelaşi timp vor acorda o atenţie deosebită cetăţenilor proveniţi din statele cu potenţial migraţionist sau care pot aduce atingere siguranţei naţionale.

Acoperirea deficitului existent pe piaţa forţei de muncă, inclusiv prin atragerea de persoane cu înaltă calificare, se va face cu protejarea propriilor cetăţeni. România, prin autorităţile competente, va crea cadrul procedural şi legislativ favorabil atragerii şi rămânerii pe teritoriul României a investitorilor.

De asemenea, instituţiile cu competenţe în domeniu vor avea în vedere modificarea legislaţiei naţionale pentru înlăturarea inadvertenţelor şi crearea unui cadru legal favorabil admiterii, inclusiv prin transpunerea directivelor europene în materie.

Având în vedere că imigraţia şi azilul sunt influenţate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, au fost identificate următoarele aspecte care pot influenţa, pe termen mediu şi lung, situaţia operativă din zona de competenţă:

Ø  Menţinerea situaţiei conflictuale din Siria;

Ø  Reactivarea conflictului armat din Irak;

Ø  Menţinerea unei situaţii instabile în zonele limitrofe României (Ucraina, Transnistria);

Ø  Perpetuarea şi creşterea în intensitate a conflictului armat israeliano - palestinian;

Ø  Menţinerea situaţiei migraţiei ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migraţia ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România, Istanbul fiind principala placă turnantă în drumul spre Occident.

 

Având în vedere acest context, în Strategia națională privind imigrația 2015-2020 au fost stabilite următoarele obiective strategice generale:

1. Promovarea migraţiei legale în beneficiul tuturor părţilor: societatea românească, imigranţi şi statele lor de origine;

2. Întărirea controlului legalităţii şederii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul României şi aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare şi a măsurilor restrictive;

3. Îmbunătăţirea sistemului naţional de azil în scopul eficientizării şi asigurării conformităţii cu standardele legale naţionale, europene şi internaţional aplicabile;

4. Participarea activă a României la eforturile comunităţii internaţionale şi statelor membre ale Uniunii Europene la identificarea unor soluţii durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională şi integrarea socială a cetăţenilor statelor terţe.  În acest sens, politica privind integrarea socială a cetățenilor statelor terțe are ca obiectiv oferirea posibilității persoanelor care și-au stabilit reședința sau domiciliul pe teritoriul României să aibă un bagaj minim de cunoștințe și deprinderi, în principal, prin cursuri de limba română, prin programe de orientare culturală și de consiliere, care să le permită accesarea serviciilor și politicilor sociale în condiții similare celor pentru cetățenii români. 

Prezenta Strategie naţională cuprinde următoarele obiective specifice relevante pentru transpunerea şi implementarea obiectivelor strategice generale:

Ø  Facilitatea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor terţi care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă (crearea cadrului juridic pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă potrivit nevoilor identificate);

Ø  Favorizarea accesului cetăţenilor statelor terţe către instituţiile de învăţământ superior din România pentru domeniile şi profesiile identificate ca deficitare;

Ø  Facilitarea admiterii şi şederii cetăţenilor din state terţe pentru dezvoltarea/derularea de afaceri pe teritoriul României în concordanţă cu interesul economic naţional;

Ø  Asigurarea unei informări mai bune a cetăţenilor statelor terţe privind posibilităţile şi condiţiile de imigraţie legală;

Ø  Informarea permanentă cu privire la riscurile generate de migraţia ilegală şi munca nedeclarată, precum şi a sancţiunilor şi măsurilor restrictive ce pot fi aplicate;

Ø  Eficientizarea controlului legalităţii şederii şi muncii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul României;

Ø  Întărirea cooperării între autorităţile române competente pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate a cetăţenilor din state terţe;

Ø  Aplicarea măsurilor de returnare a imigranţilor ilegali la standardele Uniunii Europene;

Ø  Continuarea asigurării accesului la procedura de azil şi respectarea principiului non refoulement;

Ø  Procesarea cererilor de azil în mod eficient şi conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;

Ø  Combaterea eficientă a abuzului la procedura de azil;

Ø  Asigurarea unui standard demn de viaţă al solicitanţilor de azil conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;

Ø  Asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu celelalte sisteme de azil din statele membre, coordonarea cu Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului, precum şi întărirea şi creşterea calităţii procedurii de azil şi a măsurilor de integrare a persoanelor cu o formă de protecţie internaţională din ţările terţe;

Ø  Gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de apariţia unui aflux de imigranţi ilegali pe teritoriul României, generat de situaţii de criză de natură politică, socială, economică sau militară;

Ø  Integrarea socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România şi a celor cu şedere legală;

Ø  Încorporarea aspectelor integrării în toate celelalte politici din domeniile relevante;

Ø  Crearea unui mediu care să faciliteze integrarea cetăţenilor statelor terţe;

Ø  Asumarea obligaţiilor României ca stat de relocare a refugiaţilor;

Ø  Continuarea derulării operaţiunilor prin Centrul de Relocare de Urgenţă de la Timişoara conform Acordului dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia  Internaţională pentru Migraţie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, ratificat prin Legea nr. 291/2008.

Planul de acțiune pe anul 2015, aprobat prin același act normativ, constituie un mijloc prin care se stabilesc activități concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraționist aflat în creștere.

Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării pentru următorii cinci ani, aprobat de Guvern

 Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării, document prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum și din vecinătatea ei. Planul de management cuprinde obiective și măsuri organizate într-un program de acțiuni planificate pentru următorii cinci ani și care vor constitui un instrument de lucru atât pentru Administrația Rezervației, cât și pentru toți deținătorii/administratorii de terenuri ori persoanele care doresc să desfășoare activități pe teritoriul Rezervației. Condițiile în care se vor desfășura principalele activități în perimetrul Rezervației sunt cuprinse în Regulamentul Biosferei Delta Dunării, aprobat prin același act normativ.

Pachetul de măsuri inclus în Hotărârea de Guvern adoptată astăzi are scopul de a contribui la menținerea cadrului fizico-geografic natural, protejarea și conservarea florei, faunei, ecosistemelor Rezervației Biosferei Delta Dunării, a diversității biologice și a resurselor naturale. De asemenea, măsurile urmăresc ca vizitarea în scop științific, educativ, recreativ și turistic să se facă în condiții de stabilitate ecologică, să prevină și să excludă orice formă de exploatare a resurselor naturale incompatibilă cu scopul pentru care a fost declarată Rezervația Biosferei Delta Dunării.

În Planul de management sunt menționate nouă teme generale, stabilite în urma unui proces complex de consultare publică cu specialiști din domeniul cercetării științifice, reprezentanți ai principalilor agenți economici, ai populației locale și ai instituțiilor cu activități și responsabilități în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării:

Ø  Managementul protecției speciilor și habitatelor – Se are în vedere continuarea acțiunilor care să conducă la stoparea declinului biodiversității biologice, refacerea stării ecologice a ecosistemelor și reconstrucția ecologică a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor îndiguite. De exemplu, una dintre acțiunile avute în vedere vizează continuarea reconstrucției ecologice a incintelor îndiguite începute prin includerea altor 13 încinte îndiguite și refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajări silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării.

Ø  Monitoring integrat – În cadrul Administrației Rezervației se desfășoară un program complex de monitorizare prin care se asigură cunoașterea evoluției ecosistemelor naturale și antropice și care susține deciziile de gestionare a Rezervației. Planul de management include precizări cu privire la continuarea implementării programului de monitoring integrat și îmbunătățirea infrastructurii pentru creșterea eficienței acestuia;

Ø  Resurse naturale, utilizare durabilă – Va fi continuată și diversificată practica evaluării anuale a potențialului exploatabil pentru fiecare resursă naturală din această zonă și cea a cotelor de exploatare;

Ø  Turismul și recreerea – Se are în vedere elaborarea unei strategii privind evaluarea potențialului turistic și cultural și măsurile de valorificare a acestuia, cunoscut fiind pericolul pe care îl poate contitui turismul neorganizat. Sunt urmărite două direcții: promovarea turismului tradițional local (prin diversificarea resursei peisagistice pentru odihnă și recreere, implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei ecoturistice etc) și managementul vizitatorilor din Rezervație (stabilirea și marcarea locurilor destinată campării, completarea marcării traseelor turistice, elaborarea unui ghid privind comportamentul vizitatorului Rezervației etc);

Ø  Patrimoniul cultural – Acțiunile cuprinse în Planul de managemnet au scopul să sprijine dezvoltarea identității etno-culturale a populației locale de pe teritoriul Rezervației ca o soluție pentru diversificarea formelor de turism și implicarea comunităților locale în această activitate;

Ø  Dezvoltarea comunităților, implicarea populației locale – Sunt avute în vedere măsuri pentru creșterea standardului de viață al populației și asigurarea accesului echitabil la resurse prin promovarea activităților economice care utilizează eficient și durabil resurse și servicii, îmbunătățirea infrastructurii de alimentare cu apă, canalizare, transport, comunicații și de gestionare a deșeurilor;

Ø  Conștientizare, informare și educare – Crearea unei baze de date publice pe Internet care să colecteze informațiile/sesizările/sugestiile referitoare la rezervație furnizate de societatea civilă; elaborarea de materiale de promovare a Rezervației și a unor coduri de conduită și de bune practici, completarea curriculelor școlare ale unităților de învățământ din perimetrul rezervației sau din zonele limitrofe cu activități de educație formală și non-formală adaptate cerințelor educației ecologice, organizarea de evenimente, elaborarea și publicarea unui atlas de plante acvatice, terestre și palustre etc;

Ø  Cooperare transfrontalieră, cooperare internațională – Cooperarea transfrontalieră s-a dezvoltat, îndeosebi, în zona Deltei Dunării cu Ucraina și în zona Prutului inferior cu Republica Moldova. Pe plan internațional, se are în vedere dezvoltarea colaborării cu alte arii protejate în cadrul unor programe regionale europene (DeltaMed, Delta chiama Delta), participarea la activitatea unor organizații internaționale (Eurosite, Europarc) etc;

Ø  Management eficient.

Aceste teme sunt concretizate în obiective de management, care vor fi operaționalizate prin acțiunile specifice din planul de acțiune, propuse să se realizeze în următorii cinci ani.

Planurile detaliate de acțiune se elaborează anual de către Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu aprobarea Consiliului Științific, având la bază prevederile Planului de management, însă luându-se în considerare și situația curentă, atât pe teritoriul rezervației, cât și în ceea ce privește resursele de management.

Pentru asigurarea protecției și conservării unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile potrivit cerințelor de consum ale populației locale, în perimetrul Rezervației au fost delimitate zone strict protejate, zone tampon, zone de dezvoltare durabilă și zone de reconstrucție ecologică.

Planul de Management și Regulamentul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost elaborate de Administrația Rezervației, cu sprijinul Consiliului Consultativ de Administrare.

Responsabilitatea implementării Planului de management revine Administrației RBDD și se realizează prin acțiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Consiliul Științific evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în Planul de management și prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Române și Ministerului Mediului rapoarte privind constatări, propuneri și recomandări.

Proceduri mai facile de adopție, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern

 Guvernul a aprobat, astăzi, un proiect de lege ce vizează flexibilizarea procesului de adopție, atât în cazul adopțiilor interne, cât și al celor internaționale.

Proiectul de lege propune o serie de dispoziții procedurale care să permită finalizarea unei adopții (pentru toate cele trei etape – declararea adoptabilității, încredințarea în vederea adopției și încuviințarea adopției) într-o perioadă mai scurtă de timp. Astfel, termenul de apel în instanța judecătorească va fi redus de la 30 de zile la 10 zile, iar primul termen de judecată va fi în 15 zile de la înregistrarea cererii. În plus, pentru judecarea cererilor de încredințare în vederea adopției, nu va mai fi necesară citarea părților, fiind evitată o durată mare de timp pentru soluționarea dosarelor.

Prin adoptarea acestui proiect, sunt reglementate situațiile în care părinții  biologici, legal citați de către instanța judecătorească, refuză să se prezinte la două termene fixate de către instanță, neprezentarea lor fiind apreciată drept refuz abuziv de a consimți la adopție, fapt ce va conduce la declararea copilului ca fiind adoptabil. Adopția poate fi stabilită și în cazul în care părinții/rudele care au putut fi găsite, declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă ulterior refuză să semneze declarațiile care ar permite copilului să fie declarat adoptabil.   

Pe de altă parte, acolo unde va fi necesar, o comisie rogatorie se poate deplasa la domiciliul părintelui pentru luarea consimțământului acestuia, însă termenul în care aceștia își pot retrage declarațiile conform cărora nu doresc să îngrijească minorul a fost redus de la 60 la 30 de zile. O altă situație reglementată de prezentul proiect este aceea în care, dacă după o perioadă de 6 luni de la instituirea măsurilor de protecție specială, părinții și rudele copilului de până la gradul al patrulea nu sunt găsite, pot fi demarate procedurile de adopție.

Mai mult, termenul de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat, astfel încât, la obținerea acestui statut, ca urmare a deciziei unei instanțe de judecată, acesta va fi valabil până la încuviințarea adopției sau până ce copilul împlinește vârsta de 14 ani. Termenele vor fi reduse și în cazul adopțiilor internaționale, un copil fiind eligibil pentru o astfel de adopție după o perioadă de un an de la deschiderea procedurii, și nu după doi ani, așa cum se întâmplă în prezent.

O altă noutate reglementată prin acest proiect de lege vizează acordarea unui concediu de acomodare, cu o durată de maximum 90 de zile și a unei indemnizații lunare pe durata încredințării în vederea adopției, oricăruia dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit. Valoarea indemnizației va fi raportată la indicatorul social de referință (ISR) și va fi în cuantum de 6,8 ISR. Valoarea indicatorului social de referință este în prezent de 500 de lei. Concediul se acordă în cazul adopției unui copil cu vârsta mai mare de 2 ani, întrucât în cazul copiilor de până la 2 ani, sunt incidente dispozițiile privind concediul și indemnizația lunară privind creșterea copilului.

De asemenea, persoanele care doresc să adopte un copil vor avea dreptul la timp liber în limita a 40 de ore/an pentru efectuarea evaluărilor impuse de obținerea atestatului și realizarea potrivirii practice. Timpul liber se va acorda fără afectarea drepturilor salariale.

O altă măsură prevede prelungirea valabilității atestatului de familie adoptatoare de la un an la 2 ani.

În privința realizării potrivirii teoretice, aceasta va fi efectuată în mod obligatoriu la nivel local, de către fiecare direcție generală de asistență socială și protecția copilului. Responsabilul de caz va accesa lista tuturor adoptatorilor înregistrați cu atestate valabile, care au fost identificați ca fiind corespunzători pentru nevoile copilului. 

Intrarea în vigoare a legii se va realiza într-un termen de 4 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, moment estimat ca fiind în cursul anului 2016. 

Guvernul asigură fondurile necesare plății anticipate a unor titluri executorii pentru angajații din domeniul culturii

Guvernul a alocat astăzi fondurile necesare pentru plata celei de-a treia tranșe din titlurile executorii stabilite prin hotărâri judecătorești care au ca obiect acordarea unor drepturi salariale în favoarea angajaților mai multor instituții de cultură. A treia tranșă a titlurilor executorii, aferentă anului 2016, se plătește anticipat în cursul acestui an.

Astfel, bugetul Ministerului Culturii va fi suplimentat cu suma de 1,911 milioane de lei, necesară pentru plata titlurilor executorii de către Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Opera Națională Română din Iași, Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, Opera Maghiară din Cluj Napoca, Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, Filarmonica „George Enescu” și Biblioteca Națională a României. De asemenea, suma de 106.000 lei  va suplimenta bugetul Ministerului Culturii în vederea plății titlurilor executorii de către direcțiile de cultură ale județelor Bacău, Botoșani, Buzău, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Suceava și Vrancea.

Aceste sume repezintă 70% din necesarul acestei tranșe, iar diferența de 30% (reprezentând 864.000 de lei) va fi asigurată din bugetul Ministerului Culturii. Până în prezent, au mai fost alocate 5,761 milioane de lei, reprezentând plata titlurilor executorii în domeniul culturii, aferente primelor două tranșe aferente anului 2016, dar care s-au plătit anticipat în acest an.

           În anul 2015, instituțiile și autoritățile publice, precum și celelalte persoane juridice de drept public, au putut plăti tranșa/tranșele aferente celui de-al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie. 

           Plata sumelor s-a eşalonat în patru tranșe egale după cum urmează:

·       Prima și a doua tranșă începând cu 1 martie 2015

·       A treia tranșă începând cu 1 iunie 2015

·       A patra tranșă începând cu 1 februarie 2016.

             Sumele plătite se actualizează cu indicele prețurilor de consum publicat de Institutul Național de Statistică.

             Potrivit Legii bugetului pentru 2015, în bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale – a fost prevăzută o sumă globală pentru plata titlurilor executorii din care, prin Hotărâri ale Guvernului, se pot aloca instituțiilor fonduri suplimentare pentru plata acestor obligații.