Publicat: 28 Aprilie, 2017 - 17:19

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a susținut vineri, 28 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

'Bine ați venit la această declarație de presă!

În primul rând, vreau să vă spun că avem foarte multe subiecte de discutat și de adus în atenția presei.

Voi începe, așadar, foarte repede, vorbindu-vă de ziua de mâine, când Președintele României, domnul Klaus Iohannis, se va afla la Bruxelles, unde va participa la Reuniunea specială a Consiliului European în forma UE 27. Această reuniune este prilejuită de faptul că Marea Britanie a notificat în legătură cu dorința de a părăsi Uniunea Europeană, conform articolului 50 al Tratatului UE.

Este o reuniune specială, pentru că se intenționează găsirea unui mandat general de negociere. Acest lucru se va stabili, adică liniile generale sunt niște obiective, niște principii generale, care vor sta la baza negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Și tocmai pentru că sunt niște lucruri foarte clare, foarte bine analizate de către domnul Președinte, am venit în fața dumneavoastră și cu o listă de elemente care vor fi susținute de domnul Președinte în cadrul acestei reuniuni. Sunt niște puncte foarte clare, pe care le veți primi la finalul acestui briefing de presă și în cadrul unui document care va conține și mai multe informații despre următorii pași în această negociere și despre întregul proces Brexit.

Și tocmai de aceea, vreau să trec în revistă aceste elemente pe care Președintele le va susține la Bruxelles și, de asemenea, acolo unde este cazul, voi veni cu câteva explicații suplimentare.

Așadar, această listă conține următoarele puncte:

Menținerea unității celor 27 de state membre ale Uniunii Europene în procesul de negociere a Brexitului, inclusiv în apărarea principiilor și libertăților fundamentale pe care este construită Uniunea.

Diminuarea pe cât posibil a efectelor negative pe care, de ce să nu recunoaștem, le presupune asumarea acestui pas de părăsire a Uniunii Europene de către Marea Britanie. Orice acord între Uniunea Europeană și Marea Britanie trebuie să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații, asigurându-se și condiții pe deplin egale pentru cele două părți implicate în acest proces de negociere.

Menținerea integrității Pieței Unice, și aici aș face o precizare. Acest lucru presupune și asigurarea unui acces egal și nediscriminatoriu la aceasta pentru companiile și cetățenii din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Abordarea graduală a negocierilor — aici din nou se impun ceva explicații. Pentru că un prim pas ar fi această negociere, pentru a se ajunge la un acord privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acordul acesta ar trebui să conțină elemente explicative referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor pe baze reciproce, respectarea obligațiilor financiare asumate de Marea Britanie, precum și identificarea de soluții privind definirea regimului frontierei dintre Marea Britanie și Irlanda.

Un al doilea pas în cadrul acestui proces, pe care îl presupune Brexit-ul, ar trebui să fie ajungerea la un acord, la o înțelegere, în legătură cu viitoarele relații dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.

Ajung și la un punct foarte important, pentru că ne vizează pe noi, pe români. Pentru România, obiectivul principal în negocieri este, desigur, protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români aflați pe teritoriul Marii Britanii și vorbesc aici, evident, și despre familiile acestora. Asta presupune că principala prioritate a noastră, a României, în cadrul negocierilor trebuie să fie protejarea drepturilor cetățenilor europeni și a familiilor acestora cu evidențierea faptului că, pentru fiecare cetățean al Uniunii Europene și pentru familiile acestor cetățeni, este important să existe respectarea dreptului de a trăi, a munci, a studia în fiecare stat membru al Uniunii Europene, acesta, de altfel, fiind un principiu de bază al funcționării Uniunii Europene.

Am ajuns și la punctul angajamentelor financiare., un alt dosar foarte important în cadrul acestor negocieri. și aici este foarte important, și domnul Președinte va sublinia acest lucru—acordul de retragere va trebui să asigure că Uniunea Europeană și Marea Britanie își vor respecta obligațiile pe care le-au angajat înainte de momentul retragerii. și aici evident că este important să nu fie afectat bugetul Uniunii Europene, să nu fie afectat cadrul financiar multianual 2014-2020, și aici mă refer în primul rând la fondurile pentru coeziune și la cele pentru agricultură.

Evident că este în interesul tuturor menținerea unor cooperări cât mai strânse între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Este un deziderat foarte important pentru cetățeni, pentru că tot acest proces trebuie să fie unul echilibrat și pozitiv. Marea Britanie, în opinia noastră, și domnul Președinte a exprimat acest lucru de foarte multe ori, trebuie să fie într-o relație cât mai strânsă cu Uniunea Europeană, toate aceste lucruri reprezentând, de fapt, o bază solidă pentru o cooperare strânsă, reînnoită între Uniunea Europeană și Marea Britanie, pentru că sunt, desigur, foarte multe subiecte de interes comun, care rămân importante, indiferent de locul pe care îl va ocupa Marea Britanie în această structură.

Vorbim despre interesul comercial, vorbim despre interese în zona apărării, combaterea terorismului, criminalitate internațională și politică externă.

Cam acestea ar fi punctele. Repet, la finalul conferinței de presă, veți primi un document explicativ în care nu doar acești pași vor fi detaliați, dar și pașii următori în procesul Brexit, pentru că, așa cum ați văzut, domnul Președinte pune foarte mare accent pe importanța modului în care România este pregătită pentru acest demers.

Și aș merge mai departe, pentru a vă prezenta un alt eveniment în agenda domnului Președinte, o altă acțiune importantă. Este vorba despre o deplasare, care va avea loc pe data de 3 mai, în Bucovina. Mai precis, la Suceava, al doilea județ al țării, o zonă cu un potențial foarte mare de dezvoltare.

Există și în acest caz niște obiective foarte clare ale vizitei. Evident, cunoașterea realităților locale, încurajarea autorităților. Sunt importante și aflarea și sprijinirea inițiativelor din zonă și, evident, cunoscând specificul zonei, sublinierea importanței prezervării tradițiilor și patrimoniului rural. Veți vedea că în cadrul deplasării este și un punct special dedicat acestui aspect.

Dar aș începe cu prezentarea programului, pentru că sunt trei locații unde se va afla Președintele. Prima locație este o întâlnire, o vizită și o întâlnire cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani. Această întâlnire va avea loc la Aeroportul Internațional 'Ștefan cel Mare', unul dintre cele mai noi și moderne aeroporturi regionale. Este o discuție care are scopul de a sprijini inițiativa și de a stimula întreprinderile mici și mijlocii, producătorii de acolo, din zona Suceava-Botoșani, care activează în sectorul bioeconomiei, siguranței alimentare pentru populație și protecția mediului.

Mergem mai departe. La prânz, Președintele va avea o întâlnire și va participa la o dezbatere cu peste 300 de aleși locali de acolo din regiune, din zonă. Este o dezbatere care se centrează pe ideea evidențierii problemelor cu care se confruntă aleșii locali, de fapt, autoritățile locale, pentru a lărgi puțin contextul discuției, dar, evident, și identificarea soluțiilor pentru aceste probleme, care vor fi aduse în discuție.

Alte teme în cadrul dezbaterii: reforma administrației publice locale, continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, situația infrastructurii, a resurselor publice, punerea în valoare a potențialului agroturistic al zonei, și aș puncta și faptul că acest eveniment este organizat de Consiliul Județean Suceava.

Vă spuneam că sunt trei momente ale vizitei. Am ajuns, așadar, și la cel de-al treilea. Președintele va vizita două importante monumente istorice medievale din zonă. Este vorba despre mănăstirile Voroneț și Dragomirna. Sunt parte a patrimoniului mondial UNESCO și Președintele urmărește, prin acest demers, așa cum am precizat și atunci când v-am prezentat obiectivele vizitei, să sublinieze importanța restaurării și prezervării patrimoniului cultural al Bucovinei și să nu uităm de tradițiile comunității bucovinene, care, de asemenea, trebuie încurajate și păstrate.

Agenda cuprinde și alte momente. Unul dintre cele pe care urmează să vi le prezint l-ați aflat deja. Este vorba despre momentul 9 mai, discursul Președintelui în Parlamentul României. Este un discurs prilejuit prin două argumente, împlinirea a 140 de ani de la proclamarea independenței României și sărbătorirea Zilei Europei. Despre această prezență a Președintelui în Parlamentul României veți afla, evident, mai multe detalii în momentul în care ne apropiem de ziua respectivă. Va exista, așa cum ați aflat deja, un discurs în fața Parlamentului.

Mergem spre ziua de 11 mai, când avem vizită oficială în România a Președintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker. Acesta vine în România la invitația domnului Președinte Klaus Iohannis. Va fi primit aici, la Palatul Cotroceni, și, de asemenea, va participa la recepția oferită de Președintele României cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei.

Și dacă tot am ajuns în acest punct, puteți trece în agenda oficială a Președintelui României și faptul că pe data de 11 mai va avea loc această recepție cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei, care va fi găzduită de Președintele României în grădina Palatului Cotroceni, începând cu ora 12:00.

Cam acestea ar fi elementele de agendă. Aș vrea să merg mai departe și să fac câteva precizări despre un subiect care a apărut în agenda publică ieri, și anume decizia luată de Guvern ieri, prin Ordonanță de urgență, de a modifica procedura de numire a conducerii ANCOM.

În primul rând, aș vrea să subliniez un lucru. Dacă Guvernul și-ar fi dorit să rezolve această situație printr-o formulă urgentă, avea și instrumentele, avea și timpul la dispoziție, pentru că, până la urmă, această instituție nu are conducere de ceva luni. Deci, exista posibilitatea ca situația să fie rezolvată prin folosirea legislației în vigoare, prin simplul fapt al numirii a altor persoane pe locurile vacante.

Recurgerea la o Ordonanță de urgență, care, atenție, a fost înscrisă pe ordinea de zi suplimentară se constituie într-un alt semnal îngrijorător în legătură cu modul netransparent în care acționează Guvernul.

Mai mult decât atât, așa cum v-am spus, această Ordonanță pur și simplu a răsărit pe ordinea de zi a Guvernului, ordinea de zi suplimentară, care este o metodă netransparentă folosită din nou de către acest guvern.

Guvernul trebuie să înțeleagă că transparența, predictibilitatea, modul în care se adoptă aceste acte normative sunt esențiale pentru abordarea pe care o au față de actul responsabil de guvernare și, până la urmă, față de cetățenii acestei țări. Respectarea Constituției este obligatorie pentru toate instituțiile statului, iar acest fapt este unul îngrijorător.

Guvernul Grindeanu trebuie să înțeleagă că are un loc foarte bine definit în arhitectura instituțiilor statului.

Din punctul meu de vedere, acestea sunt informațiile pe care le aveam pe agendă să vi le comunic, dar, ca de fiecare dată, sunt deschisă să primesc de la dumneavoastră și alte întrebări. Vă rog!'

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: Bună ziua! Voiam să adresez trei întrebări, prima legată de agenda pe care ați anunțat-o dumneavoastră, dacă după Suceava domnul Președinte va merge și în alte locuri din țară. A doua întrebare este legată de festivitățile prilejuite de Ziua Europei. De ce s-a hotărât să trimită acum invitații și pe cine a invitat, pentru că spunea ieri, spre exemplu, Liviu Dragnea, că a primit o invitație, și Președintele Senatului a confirmat? Cum de s-a schimbat în condițiile în care anul trecut a anunțat că nu are de gând să cheme penali la Cotroceni, la asemenea ocazii. Iar a treia întrebare, legată de Comisia de anchetă pentru alegerile din 2009. Spunea ieri sau a lăsat să se înțeleagă Liviu Dragnea că, dacă va fi cazul, îl vor chema și pe Președintele Iohannis. Are de gând să se prezinte la Comisie? Vă mulțumesc!

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Vă mulțumesc și eu pentru întrebări! Să le luăm pe rând și să răspundem punctual.

Dacă Președintele Klaus Iohannis își dorește ca, după vizita la Suceava, să meargă și în alte locații în țară, aceasta a fost prima întrebare a dumneavoastră. Desigur, nu este o noutate acest mod pe care Președintele Klaus Iohannis îl are de a comunica cu cetățenii. Anul trecut am fost împreună, chiar cu mulți dintre dumneavoastră, jurnaliștii prezenți astăzi în această sală, într-o serie de deplasări în țară, unde domnul Președinte are deschiderea să dialogheze nu doar cu autoritățile locale, dar și cu investitori, cetățeni care își doresc să-i prezinte propriile puncte de vedere, îngrijorări, lucruri care țin, până la urmă ,de structura locală a sistemului de acolo. Pot să vă confirm faptul că vor exista, în continuare, și alte deplasări în țară ale domnului Președinte, dar vom reveni cu detalii despre agenda viitoare la momentul potrivit.

A doua întrebare pe care ați adresat-o este referitoare la festivitățile prilejuite de Ziua Europei, care, după cum vă spuneam, vor avea loc în acea perioadă, 9-11 mai, de fapt întrebarea era referitoare la recepția oferită de domnul Președinte. Dacă îmi permiteți, nu voi face niciun fel de comparație între un eveniment și altul, pentru că rostul acestei declarații de presă este să vă prezint actualele evenimente aflate pe agenda domnului Președinte. Deci, vorbim de modul în care este organizată această recepție cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei.

Pot să fac precizări în legătură cu faptul că, de această dată, s-a optat pentru o listă extinsă care să satisfacă un principiu, o reprezentare cât mai largă atât la nivelul instituțiilor statului, cât și în alte zone din ceea ce înseamnă societatea românească, cultură, educație, sănătate, economie, o să vedeți că va fi foarte multă lume și vă asigur că această curte a Palatului Cotroceni este suficient de mare pentru a găzdui pe toată lumea.

A treia întrebare este cea referitoare la Comisia de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, aș spune un lucru: este, în acest moment, o anchetă a Parchetului General. Din acest punct de vedere, e clar, este acțiunea Parchetului General, Administrația Prezidențială nu ar avea alte comentarii de făcut.

În acest moment nu există niciun fel de invitație adresată domnului Președinte de a participa la vreo astfel de ședință a Comisiei, dar aș face totuși câteva precizări de ordin tehnic, referitoare la modul în care acționează sau poate acționa astfel de Comisie de anchetă, pentru că reglementările parlamentare permit existența unei anchete parlamentare care își poate desfășura activitatea fie în cadrul unei comisii permanente, fie în cadrul unor comisii speciale special realizate pentru un astfel de demers.

O anchetă parlamentară, însă, nu poate să cerceteze o cauză, o acțiune sau evenimente aflate deja pe masa unei instanțe de judecată, care face de fapt obiectul unei cercetări judiciare. Din acest punct de vedere, este cu totul o altă discuție. și aș mai face o precizare tot de ordin tehnic, referitoare la persoanele care pot fi invitate la astfel de audieri, de comisii de anchetă.

Poate o comisie de anchetă parlamentară să invite orice persoană care lucrează în zona Guvernului sau a instituțiilor publice, însă dacă nu este vorba despre o astfel de persoană, acea persoană vizată poate să primească invitația, dar poate să refuze participarea la o astfel de anchetă, fiind vorba de obligativitate doar în cazul reprezentanților celor care lucrează în zona Guvernului.

Jurnalist: Tot legat de acea recepție, ați spus că este o listă extinsă. Ne puteți spune dacă sunt invitați foști președinți, foști premieri, sunt și alte persoane pe această listă?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Desigur, vor fi cât mai multe persoane care ocupă sau au ocupat funcții importante în arhitectura instituțională a statului român. Pot să confirm acest lucru. și sunt reale și informațiile care au apărut în presă referitoare la invitarea unor șefi de instituții.

Jurnalist: Ne puteți spune dacă Președintele Klaus Iohannis a avut vreo discuție cu omologul său din Serbia în legătură cu Sebastian Ghiță sau cu alte instituții din Serbia?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Aș vrea să vă spun în legătură cu acest subiect că Președintele României este foarte bine informat în legătură cu fiecare pas care a fost înfăptuit în cadrul acestei proceduri. De asemenea, cunoaștem arhitectura statului român, există o serie de instituții, fiecare are un rol foarte bine determinat. Din acest punct de vedere, Președintele României nu are nici un motiv de îndoială că instituțiile statului au acționat sau acționează altfel decât este corect. Mai mult decât atât, chiar pot să vă spun că domnul Președinte Klaus Iohannis este foarte mulțumit de modul în care au acționat autoritățile, instituțiile române, în acest caz.

Jurnalist: Să înțelegem că nu a fost nevoie de intervenția Președintelui pentru o posibilă negociere pentru ca Sebastian Ghiță să fie extrădat?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Pot să vă asigur că Președintele României și-a exercitat exact atribuțiile pe care le are și este informat în fiecare moment despre care pașii pe care instituțiile abilitate îi fac pentru rezolvarea acestei situații.

Jurnalist: Vorbeați despre Comisia de anchetă și spuneați că nu s-ar justifica, în condițiile în care există, de fapt explicați care este procedura, în cazul unei astfel de Comisii de anchetă, în condițiile în care există deja un astfel de subiect pe masa procurorilor. Întrebarea mea este: în aceste condiții, credeți că această Comisie de anchetă se mai justifică, cu mențiunea că a fost întoarsă la Comisii tocmai pentru a-i schimba obiectivele, dar subiectul rămâne același?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: În acest punct pot să vă răspund doar că e o chestiune care ține de modul în care Parlamentul manageriază subiectul, întrucât sunt proceduri parlamentare. Eu doar am explicat, în mare, care ar fi structura unui astfel de demers.

Am confirmat, practic, și de la nivelul acestei instituții că, în principiu, o comisie de anchetă este un lucru care poate fi înfăptuit prin regulamentul parlamentar, am explicat și care sunt persoanele care pot fi invitate, sunt obligate sau cele care doar pot fi invitate și rămâne la latitudinea lor dacă sunt prezente sau nu, dar de aici încolo este o chestiune care ține de procedura parlamentară și de opțiunile pe care le au cei din Parlamentul României, iar dacă acest subiect va ajunge undeva în zona Administrației Prezidențiale, vă asigur de pe acum că vom avea, ca de fiecare dată, un răspuns despre intențiile domnului Președinte și despre modul în care vom acționa.

Jurnalist: Referitor la conducerea ANCOM, Premierul Sorin Grindeanu, în toată această perioadă de câteva luni, i-a înaintat Președintelui Klaus Iohannis o propunere pentru a ocupa funcțiile din conducerea ANCOM pentru Președintele instituției și cei doi Vicepreședinți?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Tocmai asta am subliniat în modul în care am prezentat reacția noastră, faptul că ar fi fost necesar un dialog și că Guvernul ar fi putut să rezolve situația folosindu-se de legislația în vigoare, pur și simplu nominalizând alte persoane pentru posturile vacante, pentru că nu este o chestiune care s-a născut din senin.

Nu a apărut ieri această problemă la ANCOM, este o chestiune, o problemă care a blocat instituția și care trenează de câteva luni și care putea fi foarte ușor rezolvată de Guvern care, evident, avea instrumentele procedurale la momentul respectiv.

Partea a doua, care este îngrijorătoare și mi-am exprimat îngrijorările din acest punct de vedere, este modul în care Guvernul a ales să facă această schimbare, pentru că problema nu este că vor numi pe altcineva, problema este modul în care au decis să facă aceste modificări. O modalitate lipsită de transparență, prin aceeași procedură pe care am mai văzut-o deja. Pur și simplu răsare pe ordinea de zi un nou punct și acel punct este tratat foarte rapid în procedură de urgență, ceea ce, repet, nu este o chestiune transparentă, nu este un mod responsabil de a guverna și în nici un caz nu este un mod responsabil de a te raporta la cetățenii acestei țări care așteaptă de la autoritățile statului tocmai un mod foarte corect și transparent de acțiune.

Jurnalist: Referitor la recepția care va avea loc peste două săptămâni aici la Palatul Cotroceni. Când a fost construită această listă a invitaților, au fost impuse acele criterii de integritate? Pentru că au apărut deja o serie de interpretări, cum că Președintele a făcut rabat de această dată, referitor la aceste criterii.

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: V-am spus încă de la început, când am primit prima dată această întrebare, faptul că nu voi compara lista de acum cu altă listă, pentru că sunt, evident, evenimente separate, diferite și nu acesta este rolul acestei conferințe de presă.

Dar vreau să vă asigur că Președintele României nu face niciodată rabat de la principii, pentru ca nu este o chestiune pe care doar domnul Președinte o crede, că trebuie să avem în spațiul public, și mai ales la nivelul funcțiilor importante în stat niște criterii de moralitate care să fie respectate de toată lumea, ci cred că este și interesul fiecărui cetățean și, până la urmă, fiecare cetățean ar trebui să conștientizeze cât este de important ca și politicienii, și mai ales cei care ocupă funcții înalte în stat, să respecte aceste criterii de integritate.

Acum vorbim despre un alt principiu care a stat la baza acestei liste, întocmirea listei. A fost acela pe care vi l-am menționat deja, o prezență cât mai largă, o reprezentare cât mai largă a întregului spectru politic și al conducerii instituțiilor statului. O să vedeți că este o listă mai mare de invitați.

Jurnalist: Ar trebui să ne așteptăm la persoane care ocupă funcții în stat, dar care nu vor fi invitate la această recepție?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Eu zic să așteptați să vedeți lista respectivă și o să vedeți că este una consistentă.

Jurnalist: Cum vedeți amânările repetate venite din partea Curții Constituționale pe articolul 2 din Legea 90 referitoare la răspunderea ministerială care le interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului? Este deja a patra amânare.

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Am văzut, ca și dumneavoastră, un punct de vedere foarte clar al Curții Constituționale, că este nevoie de o analiză foarte serioasă. Este vorba, până la urmă, de modul în care acționează Curtea Constituțională și nu voi face comentarii suplimentare. Așteptăm să vedem care va fi decizia Curții Constituționale și evident că există posibilitatea unei analize pe care și-o doresc.

Mulțumesc foarte mult! Să aveți o zi cât mai reușită!