Publicat: 9 Mai, 2017 - 12:10
O prezentare critică de Iolanda Malamen, în „Luceafărul de dimineață”

Aflată in fața unui nou test artistic - prilejuit de prezența, în cadrul GALERIEI SENSO, la ediția din acest an a ART SAFARI - graficiana ANA ȘTEFANIA ANDRONIC a definitivat un original set de lucrări intitulat „MOTION BLUR”, prin care își jalonează noua etapă a parcursului profesional.

Frecvența și calitatea ieșirilor sale la rampa graficii nu au trecut neobservate decătre comentatorii avizați ai genului. Criticul de artă Iolanda Malamen i-a dedicat o percutantă analiză în ultimul număr al publicației „Luceafărul de dimineață”, editat cu sprijinul ministereului Culturii, pe care o reproducem:

 

Naraţiune şi metaforă

Ana Ştefania Andronic este un tânăr artist cu un imaginar inepuizabil, greu de clasificat, care poartă ludicul formelor şi pe cel al logosului, într-un spaţiu al magiei plutitoare. Fastul oniric, cu sonurile şi reverberările întoarcerii în timp, senzaţiile, aromele şi candorile plăsmuind metafore sunt prezente peste tot, gravând, uneori inefabil, alteori cu un lirism inchietant, o lume care funcţionează după legile unei scenografii proprii.

Elementele care compun această lume fabuloasă au pentru artistă două căi diferite de agregare a realului: una limitată la fastul detalierii şi alta compulsivă, a plutirilor narative. Amândouă arată un artist înzestrat cu capacitatea de-a percepe lumea ca pe un joc fără sfârşit de histrionisme încântătoare şi de cifruri într-o continuă ebuliţie scripturală. Imaginarul a devenit un itinerariu mundan şi celest; personajele, obiectele, vegetalul, peisajele, suferă parcă de un impas temporal. Au fost extrase din memoria culturală şi acum sunt redate fie într-o stază a aşteptării, fie într-o desăvârşire a urcuşurilor şi a încântărilor. Poveştile se întrepătrund, iar pendularea între experienţe culturale şi revelaţia şi exacerbarea visului are vraja unei pelicule de film rulată fără oprire. Gnomi, spiriduşi, omuleţi exratereştri par a bântui plini de energie, înhămaţi la spectacolul vieţii şi al deşertăciunii, universul. Un univers pe care Ana Ştefania Andronic îl scrie inconfundabil, în volume desenate cu simplitate duios-minimalistă şi cromatică păstoasă, în compoziţii de un lirism tonic. Animale cu trup şubred, incert, fragilizat, nori intersectându-se cu obiecte casnice, fragmente de aştri, veşminte, obiecte magice, peşti, ape, zăpezi, copaci, construcţii cu excrescenţe vegetale, pe toate artista le veghează, armonizându-le.

Parfumul unei rodii o trimite pe artistă cu gândul la capodopera lui Tarkovsky Andrei Rubliov. Asfel, miticul fruct devine într-o suită de lucrări, DiaFonii, un personaj confesiv, purtător de simbolistică spirituală, cu o genetică profund culturală.

Absolventă a Universităţii Naţionale de Artă, Secţia Grafică, îndrumător Mircia Dumitrescu, începând din 2010, artista a expus lucrări în galerii de prestigiu din ţară şi din străinătate, bucurându-se de aprecierile publicului şi criticilor. A fost, de asemenea, prezentă la experimente artistice din Germania şi din România, la târguri de artă, a realizat comenzi de artă decorativă pentru sedii de instituţii şi pentru primul CineCafe (Senso). La ArtSafari (Bucureşti, 2014), a expus cu brio câteva lucrări. Tot din 2014 este membră a U.A.P., Secţia Grafică.

Decorativismul experimentat în ultimul timp, cu torentul lui vegetal de forme şi de cromatici, arată că „traumele" naraţiunii au nevoie, din când în când, de o nouă gestică invazivă a imaginarului.

Am revăzut-o pe Ana Ştefania Andronic în atelierul ei din inima Bucureştiului, acolo unde pregăteşte în acest început de an două expoziţii care vor fi, cu siguranţă, primite cu mare interes de public şi critică.

 

Iolanda Malamen

Revista LUCEAFARUL DE DIMINEAȚĂ" (nr.2 (1080) 2017)