Publicat: 7 Mai, 2012 - 16:30
Creştere economică 2012: a fi sau a nu fi

Ultimele prognoze oficiale, întărite de cele ale Comisiei Europene, indică în anul 2012 o creștere economică de 1,6% pentru România, scrie fostul consilier de stat în cabinetul Ungureanu, Andreea Paul Vass, pe blogul său.

Amos News redă declarația integrala de pe blogul său:

Deși la prima vedere pare modestă, este a patra cea mai mare creștere economică din UE. Am atras încă de anul trecut atenția că eficiența măsurilor de austeritate suportate de fiecare român depinde de gradul în care nu vom permite să cădem în plasa măsurilor populiste in acest an electoral.  Anul 2012 a început cu cea mai grea iarnă din ultimele 5 decade.

A fost un obstacol la care nu ne-am așteptat, dar pe care l-am depășit. Primul trimestru va cunoaste foarte probabil un ritm de crestere de 1,5% fata de acelasi trimestru din anul 2011, ceea ce alimenteaza asteptarile noastre optimiste. 

Ne-am asumat o serie de măsuri curajoase, necesare, in timpuri extrem de dificile, pentru a evita hăul economic al datoriilor publice sau al somajului excesiv. Am demarat reforme structurale esențiale pentru modernizarea României și pentru a intra în rândul statelor europene, pentru a iesi in anul 2011 din cea mai cumplita criza economica din ultimele decenii cu o crestere economica de 2,5%. Miza campaniei electorale care începe acum este uriaşă.

Este vorba de apărarea Romaniei de experienta anterioara, a anului 2008, cand ţara noastra a fost puternic slăbita de anesteziante populiste ale unei alianţe, preocupate exclusiv de bunăstarea proprie, chiar inainte de o criză economică puternică. Intamplator, aceeasi alianta se pregateste acum de guvernare.

Or responsabilitatea actului decizional in 2012 presupune costuri electorale ridicate. Asadar, creșterea economică în anul 2012 va fi dată de rezultatul eforturilor publice si private anterioare si de responsabilitatea cu care păstrăm cadența reformelor. Dincolo de a căuta interesele fiecărui partid, de lupta pentru putere, creșterea economică în acest an va fi determinată de efortul pe care îl depunem cu totii în interesul țării.
 
Leul, pe un teren sensibil, în ciuda îmbunătăţirii fundamentelor macroeconomice
 
 Efectul negativ al deprecierii monedei naționale din aceasta perioada tine de decalarea și întârzierea deciziei BNR de reducere in continuare a ratei dobânzii de politică monetară. Evoluția recenta a leului nu poate fi insa obiectiv analizată decât dacă este legată de contexul politic prin care trecem. Pe fondul turbulențelor actuale – a schimbarii a doua guverne intr-un interval de doar 3 luni -, evoluţia cursului de schimb leu/euro este una normală.

 Fluctuațiile au apărut pe seama oportunităților de a specula și a obține profituri ca urmare a modificărilor din politica românească. Volatilitatea cursului pe acest fond nu este un eveniment neașteptat. Am asistat la astfel de evoluții ale cursului de schimb aproape la fiecare schimbare de guvern sau eveniment politic major. Chiar dacă nu avem motive de îngrijorare cu privire la aceste fluctuații, atrag atenția că este importantă revenirea la nivelurile anterioare ale cursului de schimb. Orice inflamare a condițiilor economice trebuie ținută sub control.
 
Inflaţia va atinge noi minime istorice în prima jumătate a lui 2012, dar ce va urma după aceea?
 
Inflația a scazut in ultimii trei ani si a atins record după record în ultimele luni. De la 3,14% în decembrie 2011, inflaţia a scăzut continuu, ajungând la 2,4% în luna martie 2012. Ne menținem sub media europeană de 2,9%. Suntem deja aproape de jumătatea lui 2012 și ne menținem în grafic pentru a atinge ținta de 3% până la sfârșitul anului.    Inflația rămâne sub influența apetitului pentru risc al investitorilor, a creșterii economice din UE și va fi determinată în mod clar de evoluțiile interne apărute pe fondul alegerilor electorale. Deja se așteaptă o ușoară inversare a trendului inflației, însă cu menținerea în intervalul stabilit. Incertitudinile politice riscă să șteargă orice urmă a efectelor măsurilor de austeritate pe care le-am implementat. România a fost menținută în categoria țărilor recomandate pentru investiții pe tot parcursul crizei din partea Moody’s, în timp ce majoritatea țărilor europene au fost cutremurate de reducerea ratingului de țară. Companiile de evaluare financiară încep să privească România cu atenție și să pună sub semnul îndoielii capacitatea noii guvernări de a continua reformele care, trebuie să recunoaștem, nu sunt deloc populare într-un an electoral.
 
Reducerea deficitului de cont curent – misiune imposibilă?
 
Reducerea deficitului de cont curent ține de continuarea creșterii si diversificarii exporturilor, de atragerea de investiții străine directe și de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Deja deficitul de cont curent a crescut de peste 2,5 ori în primele două luni din anul 2012 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 663 milioane euro. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea deficitului balanței comerciale, dupa un an 2011 in care exporturile au atins un nivel maxim istoric de 45 miliarde euro. O creștere la fel de mare în acest an ca anul trecut este puțin probabilă, în condițiile în care România este dependentă de piața comunitară, care trece printr-o perioadă economică foarte dificilă, cu perspectiva negativa economica in zona euro si de stagnare a PIB in UE. Prin urmare, posibilitățile de reducere a deficitului de cont curent rămân în creșterea absorbției fondurilor europene și a atractivității României pentru investitorii străini, respectiv in diversificarea pietelor de export.