Publicat: 6 August, 2013 - 07:59

Boală cronică: taxarea. Bolnav irecuperabil: USL. Cauze: nepriceperea de a guverna, foamea de a fura și nepăsarea. Casele și buzunarele românilor sunt invadate de o nouă avalanșă de taxe, se arată într-o declaraţie de presă a democrat liberalului Andreea Paul.
Prezentăm declaraţia:
"Aplicate hoțește, pe neanunțate. În față TVA de 9% la pâine, temporar. În spate peste 20 de taxe și impozite noi sau majorate, permanent. Guvernul Ponta a introdus cele mai multe taxe noi și a majorat cele mai multe impozite în ultimii 10 ani. Nu se oprește aici. Române, deschideți buzunarele, guvernul Taxonta jupoaie România!

Ce s-a întâmplat până acum?

116 modificări în mai puțin de 10 ani. Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală au fost modificate de 116 ori, de la intrarea lor în vigoare, în anul 2004 și până în prezent (vezi ANEXA 1). Cele mai multe schimbări aduse legislației fiscale s-au produs în anul 2012. Din cele 18 modificări aduse celor două coduri în anul 2012, 17 au avut loc sub guvernarea USL.

Guvernul USL – aproape două modificări în medie pe lună. Lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări legislației fiscale a fost Guvernul Tăriceanu, cu 29 de modificări. În numai 15 luni de guvernare, executivul condus de Victor Ponta a produs 25 modificări a celor două coduri. Adică aproape două modificări făcute în medie pe lună. Niciodată România nu a excelat în predictibilitate fiscală, dar acum USL ne-a readus într-o adevărată demență fiscală.

Numărul de modificări realizate de fiecare guvern asupra Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală din 2004 și până în prezent

 

Guvernul Năstase

(PSD)

Guvernul

Tăriceanu I

(PD, PNL, UDMR, PC)

Guvernul Tăriceanu II

(PNL, UDMR)

Guvernul Boc I

(PDL, PSD)

Guvernul

Boc II

(PDL, UDMR, UNPR)

Guvernul Ponta (USL)

TOTAL

Nr. modificări

Cod Fiscal

6

15

10

8

17

15

46

Nr. modificări

Cod Procedură Fiscală

1

14

3

6

11

10

70

TOTAL

7

29

13

14

28

25

116

 

 

Florin Georgescu, ministrul de finanțe sub care s-au produs cele mai multe modificări în medie pe lună. Din anul 2004, când au intrat în vigoare cele două coduri până in prezent, România a avut 10 miniștri de finanțe în 7 guverne. Instabilitatea cadrului legislativ atinge apogeul sub mandatul ministrului Florin Georgescu, cu peste 2 modificări pe lună, în Guvernul Ponta I, în perioada 7 mai 2012 – 21 decembrie 2012, 8 luni în care s-au adus 17 modificări asupra celor două coduri.
 
Lipsa de predictibilitate a speriat investitorii. România are nevoie de un cadru legislativ predictibil. Imposibil când produci 25 de modificări fiscale în numai 15 luni de guvernare, așa cum a făcut-o guvernul USL. Efectele nu uimesc. Investițiile și consumul scad, șomajul, prețurile și falimentele cresc, relansarea economică întârzie. România a fost singura ţară din Europa Centrală și de Est care a ratat intrarea pe un trend pozitiv în atragerea investiţiilor străine directe (ISD) în anul 2012. Scăderea de 11% a ISD-urilor în anul 2012 față de anul precedent a reprezentat minimul ultimilor 10 ani. Mai mult, în primele cinci luni ale acestui an ISD-urile și-au continuat scăderea cu încă 37% față de aceeași perioadă din 2012. Consumul cu amănuntul scade, fiind pe al treilea loc la căderea în UE. Șomajul a atins un nivel record. Veniturile încasate la bugetul public în anul 2013 au fost rectificate semnificativ în jos.
 
USL și guvernul său CĂPUȘĂ: zeci de impozite și taxe noi sau majorate. Taxarea este cea mai perversă formă de tăiere a pensiilor și salariilor, ale tuturor românilor, nu doar ale bugetarilor. Guvernul USL este un Guvern căpușă care se hrănește din buzunarul românilor, prin noi impozite și taxe, pentru că nu este capabil să vină cu soluții de relansare economică, după o perioadă dificilă de macro-stabilizare. Nimeni nu a scăpat netaxat: de la agricultori până la cei care întrețin membrii de familie fără locuri de muncă. Sub Guvernarea Ponta românii s-au trezit împovărați cu zeci impozite și taxe noi sau majorate. Dintre acestea, 21 au avut loc în urma modificărilor aduse Codului Fiscal:

Impozite și taxe noi

Impozite și taxe majorate

1. Impozit de 16% și CAS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.

2. Impozit de 16% și CAS pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală.

3. Impozit de 16% și CAS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii.

4. Impozit de 16% pe veniturile considerate dividende.

5. Impozit pe venit și CAS la indemnizația și orice alte sume de aceeași natură primite de toți angajaţii pe perioada delegării, pentru partea care depăşeşte limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.

6. Taxă specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale. 

7. Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică și gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuție, de 0,75 lei/MWh în cazul cantității distribuite și de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport.

8. Taxă de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementarii prețurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfășoară cumulativ activități de extracție și comercializare.

9. Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%.

10. Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.

11. Acciză pentru bijuterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor: acciză de 1euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k și de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.

12. Acciză pentru confecții din blănuri naturale: acciză cuprinsă între 50 și 1.200 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al blănurilor.

13. Acciză pentru iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau fără motor pentru agrement, cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță: acciză de 500 euro/metru liniar pentru iahturile și navele care au lungimea egală sau  mai mare de 8 metri și acciză 10 euro/CP  pentru navele cu motor peste 100 de cai-putere.

14. Acciză pentru autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3: acciză de 1 euro/cm3.

15. Acciză pentru arme de vânătoare și arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv: acciză cuprinsă între 50 și 1.500 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al armelor.

16. Acciză pentru cartușe cu glonț și alte tipuri de muniție pentru armele prevăzute anterior: acciză cuprinsă între 0,1 și 0,4 euro/bucată în funcție de costul de achiziție.

1. Cotă majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

2. Acciza pentru bere majorată de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato.

3. Acciza pentru berea realizată de micii producători majorată de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. 

4. Acciza specifică la țigarete majorată de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete.

5. Accizele pentru alcool etilic majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur.

 

În plus, conform draftului scrisorii de intenţie al USL cu FMI, clădirile vor fi impozitate în funcţie de modul în care sunt folosite, iar cei care obţin venituri din chirii vor fi obligaţi să plătească contribuţii la sănătate şi pensii din aceste câştiguri, începând cu 1 ianuarie 2014. De asemenea, tot de la anul, independent de tipul de contract pe care îl au cu angajatorii, salariaţii vor plăti contribuţii sociale în cuantum egal. Adică nu vor mai fi diferenţe în modul de calcul al taxelor datorate statului pentru sănătate şi pensii, indiferent că angajaţii sunt plătiţi pe carte de muncă sau pe contracte de drepturi de autor. Acelaşi regim va fi aplicat şi celor care obţin venituri din activităţi independente.
 
Introducerea zecilor de noi taxe demonstrează lipsa de soluții a Guvernului USL pentru a aduce bani la bugetul public și accentuează cele două mari probleme ale României: sărăcia și șomajul.
 
PDL solicită guvernului USL:
 
1. Să trateze cu maximă seriozitate și responsabilitate rescrierea Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală și să se consulte cu reprezentanți ai mediului de afaceri și cu experții partidelor din opoziție. O legislație fiscală bine pusă la punct nu necesită modificări repetate.
 
2. Să țină cont, în rescrierea celor două coduri, de măsurile de relaxare fiscală propuse de PDL: reducerea cotei unice la 12%, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, creșterea salariului minim la 1.000 de lei și scutirea de la impozit a profitului reinvestit. Diminuarea poverii fiscale ar putea crea mai multe locuri de muncă.