10 ani de la moartea dirijorului Constantin Bugeanu

În urmă cu 10 ani, în 23 iulie 1998, s-a stins din viaţă dirijorul Constantin Bugeanu (n. 18 mai 1916, Ploieşti).

Compozitor, profesor, muzicolog, Constantin Bugeanu şi-a făcut studiile la Conservatorul din Timişoara (1927–1933), cu Sabin Drăgoi, apoi la Bucureşti, unde a fost studentul lui Ionel Perlea la clasa de dirijat şi al lui Mihail Jora (compoziţie). În perioada 1940–1942, s-a perfecţionat la Salzburg cu Klemens Kraus. După debutul la Ateneul Român în 1941, a fost dirijor al Operei Române din Cluj (1948–1952), dirijor şi director al Operei din Bucureşti (1957–1959), dirijor şi director al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei, o lungă perioadă, din 1953 până în 1968. Repertoriul său cuprindea deopotrivă creaţii preclasice şi clasice, lucrări ale secolului XX (de Bartók, Stravinski, Alban Berg, Schönberg, Hindemith), muzică de compozitori români contemporani.

bugeanu[1] 

Activitatea sa pedagogică la clasa de dirijat orchestră a Conservatorului din Bucureşti a fost una excepţională. „Excelent analist, riguros pedagog, Constantin Bugeanu s-a impus ca cel mai complex profesor român de dirijat din a doua jumătate a secolului al XX-lea, printre elevii săi numărându-se Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Răzvan Cernat, Peter Oschanitzky, Ion Marin, Gheorghe Costin, Bujor Hoinic, Florin Totan, Cristian Brâncuşi, Ovidu Chirilă, Michaela Roşca, Dan Raţiu etc.” (Viorel Cosma, „Interpreţi din România”, lexicon, vol I, Bucureşti, Editura Galaxia, 1996).
A înregistrat pe disc, printre altele, Suitele pentru orchestră de Bach, Simfonia nr. 2 de George Enescu, „Privelişti moldoveneşti” şi suita din baletul „La Piaţă” de Mihail Jora, „La serva padrona” de Pergolesi.

domeniu: 
categorie: