105 ani de la inaugurarea Muzeului Astra Sibiu

Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu sărbătoreşte în 19 august 105 ani de la inaugurarea Muzeului Asociaţiunii. Născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate culturală precum şi specificitatea patrimoniului etnografic, Muzeul ASTRA are o lungă istorie, un impresionant şir de fapte care, în mod direct sau indirect, i-au asigurat apariţia şi i-au marcat devenirea.

Acum, la 105 de ani, să ne reamintim acel moment de mare însemnătate pentru românii din Transilvania.

Manifestările programate de liderii Asociaţiunii au debutat în ziua de 19 august, la orele 10, când o mulţime numeroasă de oameni s-au îndreptat spre sediul Muzeului Asociaţiunii, clădire construită într-un loc de frunte al oraşului Sibiu. Cel mai aşteptat eveniment al zilei a fost vernisajul Expoziţiei etnografice şi istorico-culturale care a marcat inaugurarea solemnă a Muzeului. Momentul a fost considerat de contemporani ca cea mai splendidă sărbătoare culturală ce au ajuns-o până acum românii din ţările Coroanei ungare. Au fost prezenţi liderii Asociaţiunii, delegaţii despărţămintelor, conducătorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conaţionali germani, reprezentanţi ai românilor din Bucovina, oaspeţi din România, ziarişti de la principalele publicaţii din România şi din Ardeal, dar mai ales ţărani veniţi într-un număr impresionant de mare pentru a participa la serbările de la Sibiu.

În discursul rostit cu prilejul vernisajului, preşedintele Asociaţiunii, Iosif Sterca Şuluţiu a prezentat principalele etape ale realizării miracolului de la Sibiu, a mulţumit celor care au făcut posibil ca visul de veacuri al românilor din Transilvania de a avea un muzeu naţional să se împlinească: contribuabili, donatori, constructori, meşteri.
 
Dar să mergem să cercetăm exposiţia, aşa cum ne îndemna, în încheierea discursul său, Iosif Sterca Şuluţiu.

Conform programelor publicate anterior, în primele luni ale anului 1905, expoziţia era structurată în două părţi: etnografică şi istorică-culturală, fiecare având mai multe secţiuni (despărţăminte) tematice. La primul etaj al palatului, în cele 8 săli care aparţineau muzeului erau prezentate situaţia geografică, viaţa satelor, casele ţăranilor (în cea mai mare parte tablouri fotografice), tipul şi portul ţăranilor (ii, cămăşi, cătrinţe, oprege, şurţe, poale, pieptare, cojoace etc.), textile şi ţesături (covoare, ştergare, feţe de masă, lepedee), obiecte ceramice (căni, blide, ulcioare, oale), producte ale industriei de casă, ocupaţii agricole etc. Au fost realizate şi câteva interioare ţărăneşti cu textile, mese, laviţe, paturi şi cuiere vechi frumos încrustate; pe pereţii odăilor erau expuse fotografii reprezentând sate, porturi şi obiceiuri ţărăneşti. O prezenţă inedită au fost păpuşile gata îmbrăcate în port specific popular şi grupul Junilor din Şcheii Braşovului, cel mai preţios obiect al expoziţie. Secţiunea etnografică continua în curtea muzeului unde au fost amenajate o stână din Poiana Sibiului, în mărime naturală, cu întreaga recuzită, şi un atelier al unor meşteri aurari din Munţii Apuseni în care un ţăran, înconjurat de blocuri de piatră şi instrumentar minier, alegea aurul.
 
La Şcoala de fete a Asociaţiunii erau expuse lucrurile de mână realizate de elevele şcolii şi secţiunea vânătorească care cuprindea păsări şi animale, arme vechi şi unelte de pescuit.
 Partea istorică-culturală includea: expoziţia istorică (arme, documente fotografiate, colecţii numismatice, cărţi vechi, manuscrise şi albumuri, obiecte ce au aparţinut personalităţilor ardelene colecţii de ziare şi publicaţii din Transilvania), despărţământul bisericilor române, ortodoxe şi unite (cărţi bisericeşti, manuscrise, icoane, obiecte de cult), despărţământul literatură şi ştiinţă, despărţământul artelor frumoase şi industria de artă, expoziţiunea băncilor române.
 
Expoziţia s-a bucurat de un mare succes.

Astăzi, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, urmaş al Muzeului Asociaţiunii, a devenit un adevărat centru cultural-naţional de afirmare a identităţii etnoculturale prin valorile contemporane ale patrimoniului cultural material şi imaterial deţinut. Instituţiile muzeale reunite în cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, asistate de serviciile specializate, de înaltă calificare profesională, ilustrează nivelul atins de prestigiosul muzeu sibian la peste un secol de la adoptarea hotărârii creării sale (Mediaş, 1897) şi la 105 ani de la inaugurare.

domeniu: 
categorie: