12 Iunie - Ziua Naţională a Republicii Filipine

În 1521, Ferdinand Magelan reclama insulele filipineze pentru coroana regelui Spaniei. Spaniolii încep mai târziu expediţiile de cucerire a acestei ţări, pe care o vor denumi Filipinas după regele Filip al II-lea.

Prezenţa spaniolă în Filipine a fost continuu ameninţată de incursiuni din afară: de către chinezi şi japonezi, iar pe de altă parte de către portughezi, olandezi şi englezi, fiecare râvnind la bogăţiile acestui arhipelag.

Prin Tratatul de la Paris, care a consfinţit încheierea războiului dintre SUA şi Spania, aceasta din urmă a cedat suzeranitatea asupra Filipinelor, Statelor Unite ale Americii. Republica Filipine a protestat, dorind să-şi păstreze independenţa câştigată prin luptă.

Sistemul liberal parlamentar, care acordă preşedintelui puteri sporite în stat, introdus după proclamarea independenţei, este folosit de preşedintele Ferdinand Marcos (1965-86) pentru instaurarea propriei sale dictaturi.

Între 1971 şi 1981, Filipinele s-a aflat sub dictatul legii marţiale. Asasinarea liderului opoziţiei, Benigno „Ninoy” S. Aquino II, în 1983, a precipitat criza sistemului dictatorial şi l-a obligat pe F. Marcos să plece în exil, la 22 mai 1986, în SUA. Corazon Aquino, văduva liderului asasinat, este aleasă în funcţia supremă în stat (1986-92). Urmează o perioadă de democratizare a ţării.

La 10 mai 2010 în urma alegerilor prezidenţiale a fost declarat câştigător Benigno Simeon Cojuangco Aquino III (fiul fostului preşedinte Corazon Aquino).

Capitala şi principalele oraşe: Manila, Taguig, Pasig, Muntinlupa, Davao City, Cebu City, Zamboanga City.

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 299.764 km2 (locul 6 în lume), împărţită în 17 regiuni (Regiunea Ilocos, Valea Cagayan, Luzonul Central, Calabarzon, Mimaropa, Regiunea Bicol, Visayasul de Vest, Visayasul Central, Visayasul de Est Peninsula Zamboanga Mindanao de Nord, Regiunea Davao, Soccskargan, Coraga, regiunea Autonomă Mindanao Mulsulman, Regiunea Administrativă Cordillera, Regiunea Capitalei Nationale).

Populaţia: 91.983.000 locuitori (la 1 ianuarie 2010), locul 12 în lume; grupuri etnice: tagalog 28,1%, cebuano 13,1%, Ilicano 7,6%, bisaya 7,5%, chinezi 3,5%, arabi 2%, imigranţi europeni 2%, etc. Filipinezii sunt în mare majoritate (90%) creştini (romano-catolici 80%, Biserica Independentă a Filipinelor 2%), musulmani 7,5%, ateişti 1%.

Limba oficială: majoritatea populaţiei este bilingvă; engleza este limba de bază în domeniul afacerilor, guvernamental, şcolar şi al comunicaţiilor zilnice şi tagalog, ca limbă naţională (folosită însă numai în anumite regiuni ale ţării).

Ziua naţională: 12 Iunie

Forma de guvernământ: stat unitar independent, republican, cu o democraţie constituţională

Situaţia politică internă: Preşedintele Republicii Filipine este Benigno Simeon Cojuangco Aquino III, ales la 10 mai 2010. Preşedintele ţării deţine şi conducerea executivului.

Secretarul pentru afaceri externe: Alberto Romulo.

Relaţii bilaterale între România şi Filipine

România şi Republica Filipinelor au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă, la 10 martie 1972. Ambasada României la Manila a fost deschisă în luna februarie 1975, iar Ambasada Republicii Filipinelor la Bucureşti, în luna martie 1975.

În 2002 preşedintele României a efectuat o vizită în Filipine.

În 2001 şi în 2003 preşedintele Senatului Republicii Filipine a efectuat o vizită în România.

Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării:

Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Republica Filipine a fost în 2009 de 15,46 milioane USD, din care export 1,6 milioane USD şi import 13,86 milioane USD.

Principalele produse exportate de Filipine în România sunt: maşini şi echipamente electrice, metale şi articole din metal, articole textile, produse chimice, articole de sticlărie etc.

Principalele mărfuri româneşti importate de Filipine sunt: maşini şi aparate mecanice şi electrice, produse ale industriei alimentare (sucuri, ţigarete, conserve de peşte), ţesături şi confecţii, aparatură optică etc.

Relaţiile consulare

La 10 octombrie 1996, s-a semnat Acordul privind desfiinţarea vizelor diplomatice şi de serviciu, care a intrat în vigoare la 10 noiembrie 1996. Cetăţenii filipinezi posesori de paşapoarte simple care doresc să călătorească în România trebuie să respecte condiţiile speciale dispuse prin O.U. G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor, precum şi condiţiile impuse cetăţenilor străini care nu au cetăţenia unui stat membru UE (prevederile O.U.G. nr.102/2005).

Ambasadorul României în Filipine: Valeriu Gheorghe

Însărcinat cu afaceri a.i. în România:  Maria Fe T. Pangilinan

Sursa: mae.ro

domeniu: 
categorie: