15 martie - Ziua maghiarilor de pretutindeni

La 15 martie, Ungaria comemorează revoluţia paşoptistă, condusă de Lajos Kossuth.

Ungaria sau Republica Ungară este o ţară din Europa Centrală. Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba turcă veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin Zece săgeţi.

Populaţia este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită des în limba română, dar mai ales de dialectul secuilor, aşa explicându-se numele local al Ungariei sub numele Magyarország. Împreună cu Polonia, Slovacia şi Republica Cehă, formează grupul de la Vişegrad.

Un moment important în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, la origine român din Transilvania. Regele Matei Corvin, a fost fiul lui Iancu de Hunedoara (cunoscut ca János Hunyady de către maghiari) şi a condus Regatul Ungar din 1458 până-n 1490. În această perioadă Ungaria a cunoscut o perioadă înfloritoare, devenind o ţară importantă din punct de vedere cultural-artistic în centrul Europei până la Renaştere. Matei Corvin a luptat împotriva Imperiului Otoman, realizând independenţa Ungariei faţă de acesta.

Independenţa Ungariei a luat însă sfârşit în 1526 după bătalia cu otomanii de la Mohacs. Regatul a fost împărţit în trei părţi: partea de vest a fost anexată Austriei, în est principatul transilvănean a rămas independent, iar centrul Ungariei a ajuns sub stăpânirea Imperiului Otoman.

Revoluţia burgheză condusă de Kossuth din 1848-1849, a fost stinsă prin intervenţia Austriei cu ajutorul Rusiei Ţariste. La 16 noioembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniştii au preluat puterea sub conducerea lui Bela Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar. În ianuarie 1920 amiralul Miklos Horthy a fost ales de adunarea naţională ca Regent al statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes.

Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori, prima modificare fiind în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989. Preşedintele este ales odată la cinci ani, funcţia preşedintului este simbolică, dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă a armatei. Parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară, iar preşedintele aprobă. În caz că nu corespunde preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin curtea de constituţie. Din 5 august 2005, domnul László Sólyom exercită această funcţie.

Parlamentul Ungar este format din 386 de deputaţi, odată la patru ani sunt aleşi pe listele individuale de176 de candidaţi în circumscripţiile electorale, iar 210 de deputaţi partidele formează listele de candidaţi nu sunt votaţi în direct de alegător ci prin alegerea partidului de alegători , deputaţii îl aleg pe primul ministru, iar primul ministru desemnează guvernul şi miniştrii.

Prim-ministrul şi Consiliul de Miniştri sunt aleşi de Adunarea Naţională, la recomandarea Preşedintelui ţării, pentru un mandat de patru ani. Din 9 iunie 2006, Ferenc Gyurcsány a preluat al doilea mandat de prim-ministru. Guvernul actual este compus din 11 miniştri şi şeful Oficiului Primului-ministru. Ministru de externe este Kinga Göncz, din iunie 2006.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.

Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.

Relaţiile bilaterale au caracter de „parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI”, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.

Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată, când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare. Cu prilejul celei de-a doua sesiuni a şedinţei comune de guvern, care a avut loc la Budapesta, la 16 noiembrie 2006, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite în 2005 şi s-au avansat noi propuneri de cooperare.

Republica Ungară a fost al doilea stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Tratatul de Aderare a României la UE, la 26 septembrie 2005.

domeniu: 
categorie: