15 Martie - Ziua Naţională a Ungariei

Ungaria sau Republica Ungară este o republică din sud-estul Europei Centrale. Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba turcă veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin Zece săgeţi.

 Este vecină cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croaţia (sud) şi Slovenia (sud).

Populaţia este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită des în limba română,spre deosebire de alte limbi în care e uzual termenul de "unguri" sau "ungari.

La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniştii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar.

În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea naţională ca Regent al statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes.

 

La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a primului război mondial şi a destrămării Imperiului Habsburgic care a fixat noile graniţe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu şi 66% din populaţie, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minorităţile etnice depăşeau mult populaţia maghiară. Trebuie însa recunoscut că o treime din populaţia maghiară a devenit o minoritate etnică în ţările vecine, noi formate ca România, (Cehoslovacia, astăzi Slovacia şi sud-vestul Ucrainei),(Iugoslavia, astăzi Serbia şi Croaţia). Ungaria a pierdut şi singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume,azi Rijeka în Croaţia.
Amiralul Horthy s-a aliat cu Adolf Hitler în anii 1930- cu speranţa de a primi înapoi teritoriile pierdute din primul război mondial. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei şi Rutenia subcarpatică, iar apoi, după Dictatul de la Viena din 1940, Ardealul de Nord, iar in 1941 o parte din nordul Serbiei -Voivodina. Ungaria a intrat în al doilea război mondial alături de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, după ce acesta consimţise la un armistiţiu cu Uniunea Sovietică şi l-a instalat la putere pe fascistul extremist Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Săgeţi . Începând din anii 1920, dar mai ales dupa aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi şi măsuri anti-evreieşti.

După o perioadă scurtă de democraţie, 1946 - 1947, după anul 1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat, sub ocupaţie sovietică, regimul comunist, dictatorial şi nepopular, după modelul sovietic al lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revoluţiei maghiare din 1956 (denumită de comunişti "contrarevoluţie"). Un nou guvern inclinat spre reforme , condus de Nagy Imre a anunţat ieşirea ţării din Pactul de la Varşovia,iniţiat şi patronat de Uniunea Sovietică. Armata sovietică de ocupaţie a înăbuşit în sânge revolta populară, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe János Kádár,care devenise omul lor de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei graniţele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident.

Ulterior, în anii 70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a făcut unele reforme de liberalizare în domeniul economic si cultural.
Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" şi "glasnost") promovate de Mihail Gorbaciov in Uniunea Sovietică s-au prăbuşit regimurile comuniste în întreaga Europă de Est ,inclusiv in Ungaria. Trecerea la noua orânduire,bazată pe revenirea la economia de piaţă şi pe principiile democraţiei, s-a făcut de această dată fără vărsare de sânge.

La 23 octombrie 1989, Mátyás Szûrös a proclamat a treia Republică Ungară şi a devenit preşedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfăşurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a devenit membră a NATO.

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară), o limbă ugro-finică. Limba maghiară conţine şi multe cuvinte de origine slavă. Comunităţi maghiare importante locuiesc în statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, in măsura mică şi in Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar şi în Statele Unite ale Americii ,Canada,Germania,Franţa si in America latină.În Israel trăiesc câteva zeci de mii de evrei ungarofoni,originari din Ungaria şi Transilvania.

Forma de stat a Ungariei este republică (în maghiară: köztársaság). Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori, prima oară în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică) dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă al armatei, parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară,apoi preşedintele le aprobă. În caz că o lege nu corespunde cu constituţia preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin tribunalul constituţional.

Ambasadorul Ungariei în România este Oszkar Laszlo FUZES, iar în Ungaria reprezentantul nostru este Ireny COMAROSCHI.

Relaţii bilaterale

Prezentare generală: Relaţiile bilaterale au caracter de „parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI”, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.

Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.

Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare.

Cu prilejul şedinţelor comune de guvern din 16 noiembrie 2006, de la Budapesta, din 14 noiembrie 2007, de la Sibiu,şi din 21 octombrie 2008, de la Szeghed, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite anterior şi s-au avansat noi propuneri de cooperare bilaterală.

Mecanisme de cooperare:

Şedinţa comună a guvernelor român şi ungar (20 octombrie 2005, Bucureşti; 16 noiembrie 2006, Budapesta; 14 noiembrie 2007, Sibiu; 21 octombrie 2008, Szeghed).
Comisia Mixtă de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare.
Comisia mixtă de colaborare în problemele minorităţilor naţionale.
Comisia mixtă interguvernamentală româno-ungară de cooperare economică.
Trilaterala România-Ungaria-Serbia, la nivel de miniştri ai afacerilor externe.
Trilaterala România-Ungaria-Austria, la nivel de miniştri ai internelor.
Grupul Parlamentar de Prietenie româno-ungar.
Comisia mixtă româno-ungară de istorie.
Comisia mixtă româno-ungară pentru protecţia mediului.
Comisia mixtă româno-ungară de colaborare în domeniul turismului.
Comisia mixtă hidrotehnică româno-ungară.
Camera de Comerţ şi Industrie româno-ungară „Carpatia”, la Cluj-Napoca şi Bucureşti, din 2006.
Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii, creat în 1998, operaţional din ianuarie 2000.
Batalionul multinaţional de geniu „Tisa” (România-Ungaria-Ucraina-Slovacia), din 1999.
Euroregiunea Carpatică, Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihar.
Aproape 450 de acorduri de colaborare instituite între autorităţi locale din România şi Ungaria.
Întâlnirea bianuală a primarilor din localităţi aflate în apropierea frontierei româno-ungare (din judeţele Arad şi Békés).
Reprezentare diplomatică

Ambasade

Ambasada României în Republica Ungară: http://budapest.mae.ro
Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti: http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/RO/ro/
Consulate Generale

Consulate generale ale României în Republica Ungară

la Seghedin (Szeged): http://szeged.mae.ro
la Jula (Gyula) http://gyula.mae.ro
Consulate Generale ale Republicii Ungare în România:

Cluj-Napoca: www.mfa.gov.hu
la Miercurea-Ciuc: www.mfa.gov.hu/cons/miercurea_ciuc
Consulate Onorifice

Consulate onorifice ale Republicii Ungare în România:

la Constanţa;
la Iaşi;
la Timişoara;
Institute culturale:

Institute culturale ale României în Republica Ungară : Budapesta
Institute culturale ale Republicii Ungare în România: Bucureşti
Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării.

Ungaria a fost şi este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc, situându-se la sfârşitul anului 2009 pe locul 4 în totalul schimburilor comerciale ale României (4.518,4 mil.euro) după Germania, Italia şi Franţa, cu o pondere de 6,64%.

În 2009, criza economică a influenţat major schimburile comerciale bilaterale, astfel că pe întreg anul acestea s-au redus faţă de 2008 cu 24,9%, respectiv 26,8% la exportul românesc şi 24,2% la import. De remarcat că reducerea exportului în Ungaria se situează peste media scăderii exportului românesc atât pe total (-13,7%), cât şi pe relaţia UE (-8,9%).

Deficitul balanţei comerciale la 31.12.2009 a fost de -1,99 miliarde euro, fapt ce a situat Ungaria pe locul 1 în topul ţărilor cu care România are solduri negative.

La data de 28 februarie 2010, conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, investiţiile ungare în România se prezentau astfel :

- societăţi cu capital ungar: 10.236 cu o pondere de 6,1% din totalul societăţilor cu capital străin;

- capitalul social investit: 516,9 milioane euro, pondere 2,0% din totalul investiţiilor străine, locul 13.

Printre investiţiile ungare notabile se numără: OTP Bank şi MKB Bank (financiar-bancar), MOL Rt. (distribuţie produse petroliere), Gedeon Richter (produse farmaceutice), Zalakeramia Rt. (produse ceramice), ASA Epitoipari Rt. (construcţii), Dunapack Rt. (ambalaje).

În Ungaria sunt înregistrate peste 6.000 de societăţi mixte ungaro-române, cu un capital investit de aprox. 50 milioane euro. Dintre firmele româneşti cu investiţii semnificative în Ungaria amintim: Petrom, Anex SRL, Flamingo Computers, Scandic Royal Srl. Dintre companiile cu capital românesc care doresc să-şi dezvolte activitatea în Ungaria se remarcă firmele Dacia-Renault, Jolidon şi Farmec-Cluj.

Domenii de interes prioritar pentru cooperarea sectorială:

- fluidizarea traficului de mărfuri si călători prin extinderea şi modernizarea punctelor de frontieră de la Borş, Vărşand şi Salonta;

- concretizarea înţelegerilor privind amenajările hidroenergetice pe râul Tisa.

- cooperarea în domeniul interconectării reţelelor de transport şi tranzit a gazelor naturale;

- continuarea cooperării în domeniul interconectării sistemelor energetice în scopul asigurării livrărilor reciproce sau tranzitului de energie electrică;

- dezvoltarea transportului feroviar combinat prin sistemul RO-LA şi realizarea de noi terminale;

- dezvoltarea transporturilor rutiere şi feroviare prin utilizarea coridorului european nr.IV;

- realizarea liniei de cale ferată de mare viteză Budapesta-Bucureşti-Constanţa:

- proiectul „Via Carpatica”.

Comunitatea românească din Ungaria

La recensământul ungar din 2001, 7.955 de persoane au declarat că sunt de origine română (cu 25% mai puţin decât în 1991), 8.482 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 8.251 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare. Urmare alegerilor locale de la 1 octombrie 2006, s-au constituit 46 de autoguvernări ale românilor, în 15 sectoare din Budapesta şi în 31 de localităţi din Ungaria.

Minoritatea maghiară din România

Conform recensământului din 2002, minoritatea maghiară din România numără circa 1,4 milioane persoane şi reprezintă 6,6% din totalul populaţiei. 

Accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Republica Ungară

Începând cu 1 ianuarie 2009, accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Republica Ungară este liber.

domeniu: 
categorie: