21 Iulie - Ziua Naţională a Belgiei

Belgienii aniversează astăzi instaurarea monarhiei şi depunerea jurământului de către primul rege - Leopold I (dinastia Saxa - Coburg), în 1831.

Urmare revoluţiei de la 1830, Belgia a dobândit independenţa faţă de Regatul Ţărilor de Jos. După obţinerea independenţei, Belgia a cunoscut un proces de industrializare accelerată, devenind, ulterior, putere colonială în Africa. În 1948 a format, împreună cu Luxemburg şi Olanda, Uniunea Vamală Benelux. Membru fondator al Comunităţii Economice Europene - UE (1957) şi al NATO (1949). Din 1999, a adoptat moneda euro.

Începând cu deceniul 6 al sec. al XX-lea, statul belgian a cunoscut o serie de reforme instituţionale profunde caracterizate prin devoluţia puterii centrale care au impus, progresiv, un model federal, format din următoarele entităţi federate: 3 regiuni (Flandra, Valonia şi Bruxelles-Capitală), având competenţe depline în domeniile conexe problematicii teritoriale (de ex. economia, amenajarea teritoriului etc.) şi 3 comunităţi (flamandă, francofonă şi germanofonă), având competenţe depline în domeniile care vizează persoana (de ex. învăţământul, cercetarea, cultura etc.). În consecinţă, guvernarea se exercită în Belgia la trei niveluri: federal, regional şi comunitar, fiecare nivel şi entitate dispunând de guvern şi legislativ propriu. În cazul Flandrei, cele două executive şi legislative (regionale şi comunitare) au fuzionat într-un singur guvern şi un singur parlament flamand.

Capitala şi principalele oraşe: Bruxelles (capitala federală belgiană, a Flandrei, a Regiunii Bruxelles-Capitală şi a Comunităţii franceze),Anvers, Gent, Charleroi, Liège, Namur (capitala Regiunii valone), Eupen (capitala Comunităţii germanofone).

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 30,528 km² (locul 140 în lume).

Populaţia: 10.423.493 locuitori (iulie 2010, locul 79 în lume), dintre care flamanzi – 58%, valoni – 31%, mixt sau alţii – 11%. Confesiunea religioasă majoritară este romano-catolică (75%), restul fiind compus din protestanţi şi alte religii.
Limba oficială: La nivel federal sunt trei limbi oficialeneerlandeza, franceza şi germană. În Flandra, limba oficială este neerlandeza, în Valonia – franceza şi germana, Regiunea Bruxelles-Capitală este bilingvă (neerlandeză şi franceză), Comunitatea francofonă – franceza, Comunitatea germanofonă – germana.

Ziua naţională: 21 iulie (marchează ziua depunerii jurământului de către primul suveran belgian - Regele Leopold I, la 21 iulie 1831).

Forma de guvernământ: democraţie parlamentară federală bazată pe monarhie constituţională.

Situaţia politică internă: Şeful statului este MS Regele Albert II al Belgienilor (din 9 august 1993). Monarhia este ereditară. Prim-ministru federal – Yves Leterme (din 25 noiembrie 2009, gestionează, în prezent, afacerile curente până la desemnarea unui nou guvern federal, urmare alegerilor legislative anticipate din 13 iunie 2010) iar ministru al Afacerilor Externe federal – Steven Vanackere (din 25 noiembrie 2009).

Parlamentul federal este bicameral - Camera Reprezentanţilor (150 de membri aleşi prin vot direct proporţional, pentru un termen de 4 ani) şi Senatul (71 de membri, dintre care 40 aleşi prin vot direct proporţional, pentru un termen de 4 ani iar 31 aleşi indirect).
Rezultatele ultimelor alegeri legislative federale anticipate din 13 iunie 2010: Partidele flamande: N-VA (separatişti) – 31,7%, CD&V (creştin-democraţi) – 16,2%, sp.a (socialişti) – 15,3%, Open VLD (liberali) – 13,3%, VB (extrema dreaptă) – 12,3%, Groen! (ecologişti) – 6,3%. Lista Dedecker – 2,30%; Partidele francofone: PS (socialişti) – 35,7%, MR (liberali) – 24,3%, cdH (umanişti) – 13,5%, Ecolo (ecologişti) – 14,3%, Partidul Popular – 1,30%.
 
 Relaţie bilaterală foarte bună, caracterizată de interesul reciproc al consolidării cooperării în dosarele europene de interes comun şi de lipsa problemelor sensibile. Una dintre trăsăturile specifice ale relaţiei bilaterale este dată de cooperarea extinsă cu entităţile federate, având în vedere specificul organizării statele a Regatului Belgiei.

În 1838, Belgia înfiinţează la Galaţi primul său consulat, mutat, în 1842 la Bucureşti şi transformat, în 1870, în agenţie diplomatică. După 1855, sunt înfiinţate consulate şi viceconsulate la Brăila, Craiova, Iaşi, Constanţa şi Sulina. La 17/29 martie 1880, după recunoaşterea independenţei Principatelor Române, a fost creată prima reprezentanţă diplomatică românească la Bruxelles - la nivel de legaţie. La 11 februarie 1941, relaţiile diplomatice au fost întrerupte, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă, la 3 decembrie 1963. La 8 aprilie 1994 a fost semnată Declaraţia politică comună între România şi Regatul Belgiei.
Ambasadorul României la Bruxelles, domnul Ovidiu Dranga, şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 9 aprilie 2008. Ambasadorul Regatului Belgiei în România, domnul Leo D’aes, şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 3 septembrie 2008.

Reprezentare diplomatică
Ambasade:      
- Ambasada României în Regatul Belgiei
- Ambasada Regatului Belgiei în România
Consulate onorifice ale României în Regatul Belgiei :Antwerpen (Anvers, înfiinţat în 1993); Mechelen (Malines, înfiinţat în decembrie 1995); Tournai (Doornik, înfiinţat în februarie 1995); Brugge (Bruges, înfiinţat în 2008), Liège (Luik, înfiinţat în 2006). La Bruxelles funcţionează Centrul Român de Informare.
 
Cooperare economică: La 31.12.2009, schimburile bilaterale au înregistrat valoarea de 1327,55 mil. euro, din care:
- export: 519,43 mil. euro, în scădere cu 6,56% faţă de 2008;
- import: 808,12 mil. euro, în scădere cu 29,28% faţă de 2008.
La 31.01.2010, investiţiile directe belgiene în tara noastră erau de 276,26 milioane euro (locul 18) prin intermediul a 2355 societăţi comerciale mixte, reprezentând o pondere de 1,41% din numărul de societăţi cu capital străin înregistrat în tara noastră.
Domeniile în care au fost efectuate investiţii sunt: industrie, servicii profesionale, comerţ cu amănuntul, comerţ cu ridicata, turism, agricultură, construcţii şi transporturi.
Printre principalii investitori belgieni in Romania se numara: Interbrew (industria alimentară) Solvay (chimie şi petrochimie), Electrabel (energie), Delhaize (distribuţie), Recticel (spume poliuretanice), Coilprofil (produse siderurgice), Ergon (materiale de construcţii), VPK (ambalaje din carton ondulat), WDP, Bel-Rom, Liebrecht & Wood (imobiliare).
 
Cooperare cultural-ştiinţifică şi în sfera dezvoltării umane: În conformitate cu Acordul de colaborare culturală între România şi Belgia, între cele două ţări au fost încheiate programe de schimburi culturale, pe baza cărora se desfăşoară numeroase manifestări culturale: concerte, festivaluri artistice, expoziţii de artă plastică etc.
Cu ocazia vizitelor în Belgia ale preşedintelui Academiei Române (27-28 iunie 1996), a fost semnat Protocolul de cooperare între Academia Română şi Academia Regală de Ştiinţe, Litere şi Arte Frumoase (flamandă) din Belgia.
La 27 noiembrie 1996 s-a semnat la Bruxelles "Acordul de cooperare ştiinţifică şi tehnologică" între ministerele de resort român şi flamand, iar la 25 iunie 1997, s-a semnat la Bruxelles un acord similar cu autorităţile valone.
La data de 26 mai 2000, a avut loc, la Anvers (Antwerpen), inaugurarea oficială a centrului de Studii Româneşti (Centrum voor Roemenie Studies - Ceres).
La data de 14 februarie 2008 a avut loc, la Bruxelles, semnarea Cartei de Parteneriat între Guvernul Comunităţii Franceze din Belgia si Guvernul României. Carta de Parteneriat face parte din Programul „Limbă şi cultură de origine (LCO)„ al Guvernului Comunităţii Franceze din Belgia şi oferă posibilitatea predării limbii şi culturii române în şcolile belgiene, prin organizarea de cursuri în unităţi de învăţământ patronate şi subvenţionate de Comunitatea Franceză, la nivelurile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial.
Limba română se predă ca limbă străină la: Centrul Internaţional de studii româneşti de la Universitatea din Anvers, Universitatea din Liège şi Institutul Superior de Traducători şi Interpreţi din Bruxelles şi Anvers şi la Institutul Liber Marie Haps din Bruxelles. Totodată, asociaţiile româneşti „Arthis”, „Mioriţa” şi „Communauté Roumaine de Belgique” organizează cursuri de limba română.
Cooperarea româno-belgiană în sfera educaţiei include, de asemenea, numeroase alte aspecte de interes, cum ar fi: burse pentru studenţi români şi valoni, lectori valoni la universităţi din România etc.
 
Alte domenii de cooperare sectorială: La 8 aprilie 1994 a fost semnată Declaraţia politică comună între România şi Regatul Belgiei. Relaţiile bilaterale au beneficiat de “Programul comun de acţiune pentru perioada 2004-2006”, care a structurat sprijinul pe care Belgia l-a acordat României în demersurile sale de aderare la Uniunea Europeană. Baza juridică a relaţiilor bilaterale s-a consolidat în perioada 1996-1998, semnându-se acorduri pentru garantarea investiţiilor, evitarea dublei impuneri, colaborarea cultural-ştiinţifică şi tehnologică, asistenţă juridică, în domeniul social etc., precum şi de cooperare cu regiunile şi comunităţile belgiene (Flandra, Valonia).
Ţinând seama de structura specifică a statului federal belgian, Guvernul României a încheiat, pe lângă acordurile cu Guvernul federal, acorduri cu entităţile federate ale Belgiei, respectiv Guvernul flamand (1997) şi Guvernele Comunităţii franceze şi Regiunii Valone(1998), care au dobândit autonomie în relaţiile internaţionale pentru domeniile lor de competenţă.
 
Asistenţa oferită de Guvernul Flamand
Ultima sesiune a Comisiei Mixte Guvernamentale România – Flandra s-a desfăşurat la Bucureşti, în perioada 10 – 11 septembrie 2009, cu acest prilej fiind convenit “Programul de cooperare pentru perioada 2010 – 2011” care a fost semnat oficial de către cele două părţi la 16 noiembrie 2009, la Bruxelles. Programul consolidează cadrul oficial şi propune noi proiecte de cooperare bilaterală în domeniile comerţului, industriei, IMM-urilor, agriculturii, mediului, transporturilor, ştiinţei şi tehnologiei, protecţiei sociale şi sănătăţii, tehnologiei informaţiilor şi comunicării, politicilor culturale şi de tineret, sportului, educaţiei şi turismului, Totodată, programul prevede colaborarea prin proiecte finanţate de cele două părţi în cadrul Programului flamand de cooperare pentru Europa Centrală şi de Est, creat în 1992, prin care sunt finanţate anual proiecte realizate de parteneri flamanzi cu promotori din ţările situate în această zonă.
 
Asistenţa oferită de Guvernul Regiunii Valone şi Guvernul Comunităţii Franceze din Belgia
Potrivit Acordului de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Regiunii Valone şi Guvernul Comunităţii Franceze din Belgia, semnat la 29 martie 2000, acţiunile de cooperare vizează următoarele domenii: universitar, ştiinţă, educaţie, cultură, tineret, audiovizual, sănătate (prevenire, promovare şi educaţie), probleme sociale (copilărie timpurie, ajutor social acordat tinerilor), politica sportivă.
 
În perioada 2000 – 2007 s-au desfăşurat lucrările celor 4 sesiuni ale Comisiei Mixte româno-valone in care au fost discutate şi agreate principalele axe de cooperare bilaterală în proiecte din domeniile: agricultură şi dezvoltarea rurală, turism, cooperarea în domeniul culturii şi învăţământului, mediu, educaţie şi formare profesională pentru funcţionari guvernamentali, diplomaţi şi cadre de conducere din întreprinderi. Următoarea sesiune a Comisiei Mixte este prevăzută a avea loc în Belgia, în sem. II 2010.
 
Cooperarea descentralizată: O dimensiune importantă a relaţiilor româno-belgiene o reprezintă cooperarea descentralizată, izvorâtă din elanul de solidaritate al mişcării „Opération Villages Roumains / Actie Dorpen Roemenie”. Cele peste 200 de comitete de înfrăţire între oraşele şi comunele din România şi din Belgia au constituit ulterior mediul privilegiat de consolidare a contactelor şi a solidarităţii interumane, a cunoaşterii reciproce şi schimburilor culturale. În prezent, există 79 de relaţii de înfrăţire între localităţi din România şi Belgia, 28 de relaţii de colaborare, 3 de cooperare, 1 de asociere, 2 parteneriate şi 2 relaţii de prietenie.
 
Minoritatea/Comunitatea română
Comunitatea română din Regatul Belgiei: În Belgia, există o comunitate românească semnificativă, de peste 22.000 persoane, în creştere după aderarea României la NATO şi la UE. Cetăţenii români sunt, în marea majoritate, bine integraţi în cele mai diverse medii socio-profesionale (ştiinţifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale - medici, arhitecţi, ingineri).
Legăturile cu ţara de origine au fost marcate de evoluţiile politico-istorice din România, ele reactivându-se şi intensificându-se treptat după Revoluţie. Activitatea asociativă este intensă, printre numeroasele asociaţii româneşti putând fi menţionate: Casa culturală belgo-română ARTHIS, înfiinţată în 1995, asociaţie socio-culturală, organizaţie neguvernamentală de utilitate publică; "Alliance Belgo-Roumaine", înfiinţată în 1996; „Asociaţia Socio-Culturală Mioriţa”, înfiinţată în 2002; La Communauté Roumaine de Belgique, ROMBEL – Români în Belgia, Comunitatea virtuală a românilor din Belgia, creată în 2002 etc.
Pe lângă unele dintre comitetele de cooperare din cadrul mişcării Opération Villages Roumains / Actie Dorpen Roemenie (în număr de peste 200) au luat fiinţă asociaţii cum este "Dacia", cu sediul la Willebroek, creată în 1980.
 
Comunitatea românească din Belgia editează mai multe publicaţii:
- Revista„Quoi de Neuf?”, a Casei culturale Belgo-Române „Arthis” - publicaţie lunară, trilingvă;
-„Strana Românească”- buletin trimestrial al Parohiei „Buna Vestire” din Bruxelles;
- „Univers românesc” – publicaţie lunară cu distribuţie la Bruxelles, Anvers, Namur şi Liege.
Sentimentul religios îşi găseşte afirmarea şi împlinirea într-un număr în creştere de lăcaşuri de cult româneşti, situate atât la Bruxelles, cât şi în marile oraşe din nordul şi sudul ţării (Anvers, Liège).
 
Accesul pe piaţa forţei de muncă a cetăţenilor români: De la 1 ianuarie 2007, lucrătorii români ce intenţionează să se deplaseze în Belgia în scopul desfăşurării unei activităţi remunerate sunt supuşi unui regim tranzitoriu, care necesită obţinerea unui permis de muncă. În decembrie 2008, guvernul Belgiei a anunţat prelungirea - cu încă trei ani - a restricţiilor pe piaţa muncii impuse cetăţenilor din România.
 
Cetăţenii români beneficiază, însă, de «procedura accelerată şi simplificată» de obţinere a permisului de muncă (5 zile) aplicabilă tuturor lucrătorilor provenind din ţările ce au aderat la UE în 2004 (cu excepţia Republicii Cipru şi Maltei), în cazul în care doresc să ocupe un loc de muncă într-una din funcţiile declarate «critice», respectiv pentru care piaţa belgiană a muncii este în imposibilitatea de a satisface cererea de locuri de muncă.
 
Ambasadorul României în Belgia este Ovidiu Dranga

Ambasadorul Belgiei în România este Philippe Beke

 

domeniu: 
categorie: