23 Iunie - Ziua Naţională a Ducatului Luxemburg

Pe 23 Iunie, statul Luxemburg îşi sărbătoreşte ziua naţională şi, de asemenea, aniversarea zilei de naştere a Marii Ducese Charlotte.

Marele Ducat de Luxemburg (Groussherzogtum Lëtzebuerg în luxemburgheză) este un stat în Europa care face parte din grupul de ţări Benelux (alături de Belgia şi Ţările-de-Jos) şi din Uniunea Europeană.Istoria înregistrată a Marelui Ducat al Luxemburgului începe odată cu construcţia Castelului Luxemburg în anul 963. În jurul acestei fortăreţe s-a dezvoltat treptat un oraş care a devenit centrul unui stat mic dar important. În 1437 a avut loc o criză, familia conducătoare neavând moştenitori legitimi pentru tron.

În secolele următoare, fortăreaţa Luxemburg a fost în mod constant mărită şi întărită de cei care au ocupat-o, între alţii, Bourbonii, Habsburgii, Hohenzollernii şi francezii. Chiar şi după înfrângerea lui Napoleon în 1815, când Congresul de la Viena a conferit autonomie formală Luxemburgului, ţara a devenit obiectul unei dispute între Prusia şi Olanda.În timpul celui de-al doilea război mondial, Luxemburg şi-a abandonat politica de neutralitate, alăturându-se Aliaţilor în lupta împotriva Germaniei.

Guvernul său, în exil la Londra, a format un mic grup de voluntari, care au participat la invazia Normandiei. A devenit un membru fondator al NATO şi al ONU în 1946. În 1957, Luxemburg a devenit unul dintre cele şase state fondatoare a Comunităţii Economice Europene (devenită apoi Uniunea Europeană), şi în 1999 s-a alăturat ţărilor care au adoptat moneda unică, euro. Mai multe organisme europene îşi au sediul în Luxemburg.

Luxemburg are un sistem parlamentar de guvernare, fiind o monarhie constituţională. În conformitate cu constituţia din 1868, puterea executivă este exercitată de Marele Duce sau de Marea Ducesă, şi de cabinet, constituit dintr-un prim-ministru şi mai mulţi miniştri. Marele Duce are puterea de a dizolva parlamentul şi de a forma un altul.Există şi un tribunal administrativ, o Curte Administrativă şi o Curte Constituţională, toate în oraşul Luxembourg.

Ţara este împărţită în 3 districte, 12 cantoane şi 118 comune. 12 comune au statut de oraş, iar oraşul Luxembourg, capitala, este cel mai mare din ţară. Luxemburgul este una dintre cele mai mici ţări din Europa. Are o suprafaţă de circa 2,586 km². În vest se mărgineşte cu provincia belgiană Luxembourg, care (la 4.443 km²) are aproape o suprafaţă dublă faţă de cea a ţării.

În Luxemburg sunt recunoscute şi vorbite trei limbi, limba franceză, limba germană şi limba luxemburgheză, considerată de unii lingvişti ca un dialect la limbii germane. În afară de faptul că e una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este şi limba naţională a marelui ducat, 87% din populaţia Luxemburgului sunt creştini romano-catolici, restul fiind în principal protestanţi, evrei şi musulmani. 37% din populaţia ducatului este formată din imigranţi.

Relatii bilaterale România - Luxemburg
La 5 decembrie 1910, au fost stabilite relaţii diplomatice între România şi Marele Ducat de Luxemburg, la rang de legaţie, ridicate, la 12 noiembrie 1966, la nivel de ambasadă.

Reprezentarea  diplomatică:

Ambasada României în Marele Ducat de Luxemburg
Ambasada Marelui Ducat de Luxemburg în România (cu reşedinţa la Atena)

Consulate onorifice:

Consulatul onorific al Marelui Ducat de Luxemburg în România

Relaţii politice Dialogul politico-diplomatic

Vizite la nivelul şefilor de state: 
în România: 2004, 2007
în Luxemburg: 1997, 2007

Vizite la nivelul prim-miniştrilor:
în România: 1994, 2003
în Luxemburg: 1990, 1997, 2003

Vizite la nivelul miniştrilor afacerilor externe:
în România: 1992, 1999, 2002, 2004, 2005
în Luxemburg: 1991, 1993, 2000, 2003, 2004, 2006

Relaţii economice

Acorduri
Acord între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind transporturile rutiere internaţionale de mărfuri, semnat la Bucureşti, la 14 august 1991;

Convenţia între România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Luxemburg, la 14 decembrie 1993;

Acordul între Guvernul României şi Uniunea Economică Belgo – Luxemburgheză privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat în anul 1996, ratificat de România prin Legea Nr. 8/1997 a intrat în vigoare la 9 martie 2001, pe o durată iniţială de 15 ani.

Dinamica schimburilor comerciale:

- in mil. USD/ din 2004, mil. Euro –

 
La 30.09.2009, schimburile bilaterale au inregistrat valoarea de 53,30 mil. euro, din care:
- export: 18,40 mil. euro, triplu faţă de perioada similară a anului 2008;
- import: 34,90 mil. euro, în scădere cu 42,88% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008.

Investiţii

La 31 noiembrie 2009, valoarea totală a capitalului luxemburghez subscris, a fost de 426 milioane euro, reprezentând o pondere de 1.72% din valoarea totala a capitalului străin subscris, deţinând astfel locul 15. 690 de societăţi comerciale cu participare de capital luxemburghez, pondere 0,41%.

Domeniile în care au fost efectuate investiţii luxemburgheze sunt: industrie, servicii profesionale, comerţul cu ridicata, comerţul cu amănuntul, construcţii, transporturi şi agricultură. Unele dintre cele mai importante societăţi comerciale cu participare luxemburgheză, sunt: ASTRA ROMÂNÃ CAPITAL SAH, MOLINO HOLDING S.A., TRANSWORLD FERTILIZERS HOLDING, ROMÂNINVEST, NORTHSEA Holding.

Cultură şi ştiinţă

Acorduri în domeniu:

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi sportului, semnat la 25 aprilie 1994 la Bucureşti;
Programul de schimburi în domeniile ştiinţei, tehnologiei, învăţământului, culturii, sănătăţii şi tineretului pentru anii 2005-2008 între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg, semnat la 17 februarie 2005 la Bucureşti.  
În 1998, a fost semnat un Protocol de colaborare în domeniul patrimoniului cultural între Serviciul Siturilor şi Monumentelor Naţionale din Ministerul Culturii din Luxemburg şi Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural Naţional al Ministerului Culturii din România. 
În 1994, a fost inaugurat, la Bucureşti, Centrul de studii şi documentare "Pierre Werner", în cadrul Academiei Române.

 « Sibiu – capitală culturală europeană 2007 »

Luxemburgul acordă o atenţie specială oraşului Sibiu, unde s-au instalat în secolul al XII-lea primele valuri ale unei populaţii germane migratoare provenite din zona râului Moselle, aflată astăzi pe teritoriul Luxemburgului. Graiul săsesc vorbit la Sibiu este foarte asemănător cu limba luxemburgheză. Cu prilejul vizitei de stat în România a Marelui Duce de Luxemburg, însoţit de Marea Ducesă de Luxemburg (29-31 martie 2004), a avut loc inaugurarea "Casei Luxemburgului" de la Sibiu. Clădirea care adăposteşte "Casa Luxemburgului" a fost construită pe prima incintă de fortificaţie a satului "Villa Hermani", devenit, ulterior, Sibiul de astăzi. Intre anii 1999-2003, Serviciul de Situri şi Monumente Naţionale al Luxemburgului a finanţat şi coordonat lucrările de restaurare a imobilului, în cadrul unui proiect mai larg desfăşurat sub egida UNESCO, lansat în 1998, de restaurare a centrului istoric al Sibiului. "Casa Luxemburgului" de la Sibiu serveşte drept centru cultural, turistic, de informare şi documentare. Un proiect cultural cu rezonanţă particulară l-a constituit programul "Sibiu – capitală culturală europeană 2007". Graţie sprijinului autorităţilor luxemburgheze, oraşul Sibiu a fost, alături de Luxemburg şi Marea Regiune, capitală europeană a culturii în 2007, ceea ce a oferit o oportunitate de afirmare a valorilor culturii si spiritualităţii româneşti în plan regional şi european.

Cooperarea româno-luxemburgheză în cadrul Francofoniei

La 20 martie 2007, între Guvernul României, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Republica Franceză, Comunitatea franceză din Belgia şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului a fost semnat Memorandumul relativ la punerea în aplicare a Programului plurianual de formare în limba franceză (2007-2009), pentru administraţia publică din România. Acest program îşi propune aprofundarea modului de formare a 1 500 de funcţionari români, cu precădere cei care se ocupă de dosare europene.

Cultura

Protocol de colaborare în domeniul patrimoniului cultural între Serviciul Siturilor şi Monumentelor Naţionale din Ministerul Culturii din Luxemburg şi Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural Naţional al Ministerului Culturii din România, semnat în 1998.
În 1999 a fost semnată Convenţia între Ministerul Culturii din Marele Ducat de Luxemburg şi Ministerul Culturii din România privind restaurarea Casei din Piaţa Mică nr. 6 din Sibiu, cu finanţarea părţii luxemburgheze. La terminarea lucrărilor de restaurare, clădirea („Casa Luxemburg”) a fost transformată în Centru Cultural.
În 17 şi 18 februarie 2005, s-a semnat la Bucureşti “Programul de schimburi în domeniile ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi tineretului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului pentru anii 2005 – 2008 ”.
În ultimii ani, colaborarea directă româno-luxemburgheză s-a dezvoltat mai ales în direcţia programelor culturale de punere în valoare a patrimoniului.

 Educatie

Cadrul juridic

Acord între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului pentru cooperarea în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi sportului, în vigoare din anul 1994.
Program de schimburi în domeniile ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi tineretului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului pentru anii 2005-2008, semnat la Bucureşti, la data de 18.02.2005.
Programul de schimburi conţine prevederi care vizează: stagii / burse de specializare / perfecţionare sau cercetare; studii complete sau parţiale; burse la cursurile de vară de limbă şi civilizaţie, în regim de reciprocitate (6 burse); schimburi de persoane, vizite de documentare, conferinţe; schimburi de materiale documentare; sprijinirea acţiunilor culturale de anvergură organizate în cadrul Programului Luxemburg – Sibiu: Capitale Culturale Europene, 2007; colaborări în proiecte comune de cercetare etc.

 Afaceri interne si administratie publica

Cadrul juridic

Acord între Guvernul României şi Guvernele Regatului Belgiei, Marelui Ducat de Luxemburg şi Regatul Ţãrilor de Jos, privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, semnat la Bucureşti, la 6 iunie 1995. Documentul a intrat în vigoare, provizoriu, la data de 27.06.1995, iar definitiv, la data de 29.07.1999 şi are o durată de valabilitate nedeterminată.
Justitie

Ministerul român al Justiţiei a beneficiat de sprijinul financiar al MAE luxemburghez, în perioada 2004-2005, în cadrul programului de asistenţă tehnică bilaterală, „Dezvoltarea capacităţii de pregătire în sistemul judiciar”. Programul s-a derulat prin Institutul European de Administraţie Publică din Luxemburg, în 2006, având ca obiectiv formarea de formatori.

Se are în vedere încheierea unui acord între Ministerele Justiţiei din cele două ţări, în care să se prevadă efectuarea de schimburi de experienţă între specialişti ai celor două ministere ale justiţiei pe probleme de interes comun, cum ar fi: lupta împotriva traficului de fiinţe umane, a criminalităţii informatice, a infracţiunii economice şi bancare, a traficului de droguri.

Transporturi

Rutiere
Cadrul juridic

Transporturile rutiere dintre România şi Marele Ducat al Luxemburgului se derulează în baza “Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind transporturile rutiere internaţionale de mărfuri”, semnat la Bucureşti, 14 august 1991.

Aeriene
Cadrul juridic

“Acordul între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind transporturile aeriene civile”, semnat la 27 februarie 1972.

Feroviare

CFR şi Societatea Naţională a Căilor Ferate luxemburgheze (CFL) colaborează în cadrul organizaţiilor internaţionale care activează în domeniul transportului feroviar:

Muncă şi solidaritate sociala

Cadrul juridic

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg, la 20 iulie 2001, a intrat în vigoare la 1 decembrie 2001. Contingentul anual stabilit prin Acord este de 35 persoane, urmând ca, în măsura în care situaţia pieţei muncii o permite, să fie acceptate şi alte cereri care depăşesc contingentul fixat.
Convenţia între România şi Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securităţii sociale a fost semnată la 18 noiembrie 2004, la Bucureşti.
Finante

Cadrul juridic

Acordul între Guvernul României, pe de o parte, şi Uniunea Economică Belgo-Luxemburgheză, pe de altă parte, privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor a fost semnat la Bruxelles, la data de 04.03.1996, ratificat de România prin Legea nr.8/1997 şi a intrat în vigoare la 09.03.2001 pe o durată iniţială de 15 ani.
Convenţia între România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe avere, a fost semnată la Luxemburg, la 14.12.1993, ratificată de România prin Legea nr. 85/1994. A intrat în vigoare la 08.12.1995, cu aplicare de la 01.01.1996.
Turism

Schimburile turistice se realizează în cadrul contractelor dintre firmele de profil din cele două ţări sau prin turismul individual. La 16 mai 2005, a fost inaugurat, în incinta Casei Luxemburg din Sibiu, Centrul regional de resurse, în cadrul politicilor itinerariilor culturale ale Consiliului Europei. Acest Centru asigură legătura Sibiului cu programul Consiliului Europei în ceea ce priveşte itinerariile culturale, promovând astfel patrimoniul cultural, istoric şi arhitectural al oraşului. România are la Bruxelles un Birou de Promovare şi Informare Turistică (17 A, Avenue de la Toison d'Or, 1050 Bruxelles, tel. 0032-2-502.46.42, fax: 0032-2-502.56.22, e-mail: tourisme.roumain@skynet.be), care asigură şi dezvoltă relaţiile cu autorităţile locale, cu asociaţiile şi firmele de turism locale din Belgia, dar are în atribuţii şi cooperarea în domeniul turismului cu Marele Ducat de Luxemburg.

Comunitatea românească din Luxemburg

Comunitatea românească în Marele Ducat de Luxemburg este de dimensiuni relativ reduse (aproximativ 1200 de persoane). Există mai multe asociaţii cu scop nelucrativ, care activează pentru dezvoltarea relaţiilor cu România (Romania - Luxemburg Business Forum – http://www.romlux.org , "Association Luxembourg - Roumanie" - http://www.luxrom.org/  etc.).

Accesul pe piaţa forţei de muncă a cetăţenilor români : Guvernul luxemburghez a introdus, începând cu 1 ianuarie 2007, măsuri tranzitorii pentru cetăţenii români privind accesul liber pe piaţa luxemburgheză, cu anumite deschideri în sectoare în care forţa de muncă este deficitară (în principal serviciile hoteliere şi restaurante, precum şi în agricultură). În septembrie 2008, guvernul luxemburghez a anunţat decizia prelungirii măsurilor tranzitorii naţionale privind libera circulaţie a cetăţenilor români (şi bulgari) pentru o perioadă de trei ani.