25 Iunie - Ziua Naţională a Republicii Croaţia

În 1918, croaţii, sârbii şi slovenii au format un Regat, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Croaţia şi-a declarat independenţa la 25 iunie 1991, declanşând războiul pentru independenţă. Prima ţară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.

La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitaţia de aderare la NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi depline NATO. Este primul stat din Balcanii de Vest care a început negocierile de aderare la UE, în octombrie 2005. 

Capitala şi principalele oraşe: Zagreb (Zagreb, capitala), Rjieka, Split, Zadar.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: total - 56.594 km pătraţi (locul 126 în lume), împărţită administrativ în 20 de judeţe şi oraşul-district, Zagreb: Judeţul Zagreb (Zagrebaèka ¾upanija), Judeţul Krapina-Zagorje, Judeţul Sisak-Moslavina, Judeţul Karlovac, Judeţul Vara¾din, Judeţul Koprivnica-Kri¾evci Judeţul Bjelovar-Bilogora, Judeţul Primorje-Gorski Kotar, Judeţul Lika-Senj, Judeţul Virovitica-Podravina, Judeţul Po¾ega-Slavonia, Judeţul Brod-Posavina, Judeţul Zadar, Judeţul Osijek-Baranja, Judeţul ©ibenik-Knin, Judeţul Vukovar-Srijem, Judeţul Split-Dalmatia, Judeţul Istria, Judeţul Dubrovnik-Neretva, Judeţul Meðimurje. Judeţele sunt subdivizate în 429 de municipalităţi, 127 oraşe şi 2 districte regionale.

Populaţia: 4.489.409 locuitori (locul 122 în lume); croaţi (78%); sârbi (12%); bosniaci (1%); altele (9%). Religii: romano-catolică (77%); ortodoxă (11%); musulmană (1%).

Limba oficială: croată

Ziua naţională: 25 iunie 1991.

Forma de guvernământ: Republică 

Situaţia politică internă: Preşedinte: Ivo Josipovic (27 ianuarie 2010); Prim-ministru: Jadranka Kosor (iulie 2009), ministrul afacerilor externe: Gordan Jandrokovic; Preşedintele Parlamentului: Luka Bebiæ.

Guvernul este format din Coaliţia Uniunea Democrată Croată (HDZ), Alianţa dintre Partidul Ţărănesc (HSS) şi Partidul Social-Liberal (HSLS) şi Partidul Independent Democrat Sârb (SDSS). În Parlament este sprijinit de Partidul Pensionarilor.

Relaţii bilaterale între România şi Croaţia
Prezentare generală: Relaţiile diplomatice au fost stabilite la 29.08.1992, după ce România a recunoscut R. Croaţia pe 18.01.1992. În baza decretului nr. 214/28 octombrie 1992, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 291/19 noiembrie 1992, a fost înfiinţată Ambasada României în R. Croaţia.

Cel mai important proiect politic este cel al sprijinirii aderării Croaţiei la Uniunea Europeană şi al oferirii expertizei necesare în avansarea procesului de integrare.

Relaţiile bilaterale sunt caracterizate de contacte politice şi sectoriale frecvente. De menţionat vizita preşedintelui României în Croaţia în 2009, când s-au pus bazele consolidării relaţiei economice, precum şi vizita ministrului croat al afacerilor externe în România, în aprilie 2010, care a dus la întărirea relaţiilor culturale.

Reprezentare diplomatică: 

Ambasade:

Ambasada României la Zagreb www.zagreb.mae.ro
Ambasada Republicii Croaţia la Bucureşti www.ro.mvp.hr/?mv=3559&mh=562
Consulate:

Consulatul Republicii Croaţia la Reşiţa
Consulate onorifice:

Consulatul Onorific al României la Rijeka

La 31 mai 2010, volumul schimburilor bilaterale au crescut cu 14,5 %, exportul cunoscând o dinamică ascendentă cu 24,0 %, iar importul o dinamică descendentă 1,2 %, faţă de aceeaşi perioada a anului 2009.

La 31 decembrie 2009, în România, erau înregistrate 63 societăţi mixte romano-croate, cu un capital total investit de 5,34 mil. dolari SUA, Croaţia ocupând locul 64 in cadrul investitorilor străini.

Cooperare în domeniul educaţiei

La Universitatea din Zagreb, Facultatea de Filologie funcţionează un lectorat de limba şi cultura română. La Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti există un lectorat de limba croată. Lectoratul de limba croată de la Universitatea Bucureşti a fost transformat în catedră. Limba română a devenit obiect de studiu la Facultatea de Filologie a Universităţii din Zagreb, din anul universitar 2005-2006. Croaţia nu asigură în prezent învăţământ la nivel preuniversitar în limba maternă pentru etnicii români.

În contextul semnării Protocolului interministerial de colaborare bilaterală în domeniul educaţiei, conform prevederilor articolului 3, există perspectiva deschiderii unui nou lectorat de limbă română în Croaţia şi a unui nou lectorat de limbă croată în România.

Reţeaua şcolară în limba croată din România este alcătuită din 8 şcoli la care învaţă un număr de aproximativ 500 de elevi şi predau 25 cadre didactice.

La nivelul învăţământului preşcolar şi primar există grupe, respectiv clase cu predare în limba croată la Caraşova şi Clocotici, jud. Caraş-Severin.

La nivelul învăţământului gimnazial, toţi elevii etnici croaţi studiază limba croată ca obiect de învăţământ.

Începând cu anul şcolar 1996 – 1997, în localitatea Caraşova, funcţionează Liceul Bilingv Româno – Croat, în cadrul căruia 50% din discipline sunt predate în limba croată.

Anual, se desfăşoară Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Croată.

Programele de limbă croată au fost elaborate de un colectiv de specialişti şi, în baza lor, au fost editate manuale şcolare. În prezent, se lucrează la editarea unor manuale noi.

Ministerul Educaţiei din Croaţia organizează anual cursuri de perfecţionare (specialitate şi metodică), la care participă şi cadre didactice din România.

Alte domenii de cooperare sectorială

Colaborarea în domeniul justiţie şi afaceri interne: Cooperarea bilaterală în acest domeniu se desfăşoară pe baza unor Planuri de Acţiune bi-anuale, convenite la nivel de miniştri şi evaluate, în mod periodic, la nivel de înalţi funcţionari din ministerele de resort. Principalele obiective ale cooperării bilaterale se referă la colaborarea poliţienească, controlul graniţelor, cooperarea judiciară internaţională, combaterea terorismului şi a crimei organizate şi a traficului ilegal de droguri.

Urmează a se iniţia negocieri în vederea încheierii unor noi instrumente juridice:

protocol de cooperare în domeniul muncii şi acorduri privind schimbul de lucrători, securitatea socială.

acord de cooperare între ministerele de justiţie.
 
Minoritatea/Comunitatea română

Istro-românii reprezintă cel mai mic grup lingvistic din Europa. Acest grup este atestat documentar pentru prima data in 1327 in Istria şi în insula Veglia în 1321, în timp ce numele româneşti ale satelor apar în actele de împărţire a pământului către sfârşitul secolului al XIII-lea. Cronicile veneţiene îi menţionează ca fiind combatanţi în cadrul flotei veneţiene, în luptele împotriva genovezilor, în 1372 la Chioza şi la Brioni în 1379.

Istroromânii sunt moştenitorii direcţi ai vechii populaţii romanice numita valaha, şi mai târziu morovalaha (vlahii negri, sau morolahii) menţionată in documente veneţiene, croate, bizantine, austriece, ungureşti în Evul Mediu. Sunt vorbitorii unei limbi romanice, unul dintre cele trei dialecte balcanice ale limbii române (alături de aromâna şi meglenoromâna).

În 1921 învăţătorul Andrei Glavina a deschis prima şcoală cu predare în limba română şi italiană, numită “Împăratul Traian”. Tot atunci a fost constituită şi prima comună istro-română cu administraţie bilingvă (română şi italiană).

În prezent, în peninsula Istria, vorbitorii de istro-română se găsesc concentraţi de cele două părţi ale muntelui Æiæarija, în jurul a două sate: ®ejane şi ©u¹njevica.

Numărul exact de vorbitori este greu de stabilit. Estimările sunt de aproximativ 500 dintre care puţini copii, motiv pentru care istroromâna figurează în Cartea Roşie UNESCO a limbilor pe cale de dispariţie. Autorităţile croate estimează numărul vorbitorilor la 250.

Vorbitorii de istroromână nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională. Educaţie şi presă în istro-română nu există, în principal din cauza numărului foarte redus de vorbitori.

Ambasadorul României în Croaţia: Cosmin-George Dinescu

Ambasadorul Croaţiei în România: Andrea Gustovic Ercegovac

domeniu: 
categorie: