25 Octombrie - Ziua naţională a Republicii Kazahstan

 Kazahstan, cu numele oficial Republica Kazahstan, este o ţară ce se întinde pe o suprafaţă vastă în nordul şi centrul Eurasiei. Aceasta este a noua cea mai mare tara din lume.

O mică porţiune a teritoriului aflată la vestul râului Ural este localizată în extremitatea estică a Europei. Vecinii principali sunt Rusia şi China, iar în sud-vest se învecinează cu ţările Asiei centrale: Kârgâzstan, Uzbekistan şi Turkmenistan. De asemenea are o coastă importantă la malul Mării Caspice. Kazahstanul este a noua ţară din lume ca suprafaţă, dar datorită reliefului de stepă semi-deşertică este una dintre cele mai rar populate ţări cu puţin sub 6 locuitori per kilometru pătrat.

Kazahstanul se află aproape în întregime în Asia Centrală şi se întinde de la Marea Caspică (în vest) până la munţii Altai în est. O foarte mare parte din suprafaţa sa este acoperită de stepe aride. Kazahstanul se află pe locul 62 în lume ca număr de locuitori. De-a lungul veacurilor teritoriul Kazahstanului de astăzi a fost locuit de triburi de nomazi, abia prin secolul al XVI-lea urmând sa se afirme dreptu un grup distinct, împărţit in trei hoarde. Ruşii au început sa patrundă în stepele Kazahstanului doar prin secolul al XVIII-lea, iar pe la mijlocul secolului al XIX-lea întreaga ţară făcea parte din Imperiul Rus. După revoluţia rusă din 1917 şi după războiul civil, teritoriul Kazahstanului a fost reorganizat de câteva ori înainte ca el sa devină Republica Sovietică Socialistă a Kazahstanului în 1936 făcând parte din fostul U.R.S.S. În timpul secolului XX, Kazahstanul a făcut parte din multe proiecte sovietice printre care şi servind drept principala zonă de testare a armelor nucleare.

 

Kazahstanul şi-a declarat independenta pe data de 16 Decembrie 1991 fiind ultima dintre Republicile Sovietice care se declară independentă, iar fostul lider comunist devenea preşedinte. De la independenţă, Kazahstanul a urmat o politică străină echilibrată şi s-a axat pe dezvoltarea economiei cu accentul pe industria hidrocarburilor. Cu toate că economia statului este într-o continuă creştere, preşedintele Nursultan Nazarbayev încă deţine un control strict asupra politicilor de guvernare. Mulţi lideri opozanţi şi jurnalişti au fost ucişi în ultimii ani, iar observatorii vestici consideră alegerile din Kazahstan nedrepte, dar fără îndoială prestigiul ţării creste în continuare. La momentul actual este considerată drept ţara dominantă din Centrul Asiei. Ţara face parte din numeroase organizaţii internaţionale precum ONU, Comunitatea Statelor Independente şi Organizaţia Cooperatistă de la Shanghai, iar în 2011 va forma o uniune vamală cu Rusia şi Belarus.

Kazahstanul este o ţară diversificată din punct de vedere etnic şi cultural, în mare parte datorită masivelor deportări de pe vremea conducerii lui Stalin, dar totuşi kazahii sunt cel mai mare grup urmaţi de ruşi. Ţara oferă libertatea alegerii religiei astfel se pot întâlni multe credinţe diferite aici, islamul fiind religia de bază urmată de creştinism. Limba oficială este limba kazahă deşi rusa este la fel de folosită în vorbirea de zi cu zi.

Teritorul Kazahstanului a fost ocupat pentru prima dată de triburi nomade, care locuiau în stepele din această zonă. Acestea au fost cucerite în secolul al XIII-lea de către mongoli, care în acel timp erau conduşi de Ginghis Han. Prin secolul al XV-lea, kazahii au format trei hoarde, care au continuat să ducă o viaţă nomadă până în secolul XIX, când au fost ocupaţi de Rusia.

La 16 decembrie 1991, Kazahstanul era ultima republica din USSR care îşi proclama independenţa.

Graniţele acestui stat sunt cu: China, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan şi Kîrgîstan.

Populaţia Kazahstanului este de aprox. 16.033.648 locuitori (în 2006), densitatea pupulaţiei fiind de 5,6 loc/kmp. Este alcătuită din aprox 100 grupuri etnice, cele mai reprezentative fiind: kazahi 68%, ruşi 21%, ucrainieni 4%, germani 2%, ş.a.

De remarcat faptul că comunitatea germană a fost deportată aici de către Stalin. Populaţia urbană este de 56%.

Capitala statului este Astana (529.000 loc). Totuşi cel mai mare oraş este Alma-Ata (Almatî), fosta capitală a statului (1.210.000 loc). Alte oraşe: Semei, Karaganda, Cimkent, Pavlodar.

Datorită suprafeţei întinse a ţării, clima este foarte diversificată, în cea mai mare suprafaţă, aceasta fiind temperat continentală, aridă şi semiaridă. Temperaturile medii anuale variază între -19 °C şi -3 °C în ianuarie, respectiv +19 °C şi +30 °C în iulie.

Kazahstanul are un relief foarte diversificat. Cea mai mare parte a teritoriului (aprox 50%) este ocupat de câmpii. Către est se găseşte o zonă muntoasă, vârful Khan Tengri, din munţii Tian Shan având o înălţime de 6995m. În centrul ţării se găseşte o zonă deşertică, care este practic nelocuită.
Kazahstanul este o ţară foarte bogată în resurse naturale, dar acestea nu sunt încă exploatate la capacitatea maximă. Rezervele de uraniu din sol, situează ţara pe locul 3 în lume.

De asemenea, prezintă cantităţi însemnate de petrol, gaze naturale, cărbune, cupru, zinc, mangan, fier, aur. Industria metalurgică, constructoare de maşini şi alimentara, sunt în continuă dezvoltare. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală.

Realţii bilaterale România - Kazahstan
Prezentare generală: Republica Kazahstan este cel mai important partener al României din Asia Centrală. Relaţiile bilaterale se caracterizează printr-o cooperare strânsă şi diversificată sub aspectul domeniilor de interes. Sectorul energetic şi industria adiacentă reprezintă domeniul principal al colaborării bilaterale.

România a recunoscut independenţa de stat a Republicii Kazahstan la 17 decembrie 1991, la o zi după proclamarea acesteia. La 15 iulie 1992, România si Republica Kazahstan au stabilit relaţii diplomatice. În august 2009, Ambasada României în Kazahstan s-a mutat la Astana – noua capitaşă a ţării, de la Almaty (fosta capitală).

Relaţiile bilaterale în ultima perioadă sunt caracterizate de contacte politice şi sectoriale frecvente, precum vizita preşedintelui României în Republica Kazahstan (martie 2010), ca răspuns la vizita preşedintelui Kazahstanului în România (noiembrie 2007), când s-au pus bazele unui stadiu nou în dezvoltarea acestor relaţii prin stabilirea direcţiilor şi identificarea unor proiecte majore ale cooperării bilaterale.

Ca stat membru al UE, România susţine dezvoltarea dialogului UE cu Republica Kazahstan în cadrul instrumentelor bilaterale (UE – Republica Kazahstan) şi Strategiei UE pentru Asia Centrală şi se implică în realizarea obiectivelor stabilite prin acestea, îndeosebi în domeniile energetic, managementul resurselor de apă, educaţiei etc.

Reprezentare diplomatică

Ambasada României în Republica Kazahstan
Misiunea Diplomatică a Republicii Kazahstan în România
Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării: Republica Kazahstan este cel mai mare partener economic al României din Asia Centrală, schimburile comerciale bilaterale înregistrând o dezvoltare dinamică în ultima perioadă.

Relaţiile comercial-economice ale Romaniei cu Republica Kazahstan au la baza Acordul de Parteneriat si Colaborare intre UE si statele membre UE si R. Kazahstan. În plan bilateral, între România şi Kazahstan au fost încheiate câteva acorduri de colaborare privind: cooperarea economică; promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor; evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi capital.

Instrumentul menit să asigure o dezvoltare dinamică a relaţiilor comercial-economice este Comisia Mixtă Interguvernamentală româno-kazahstaneză de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică, ale cărei lucrări se desfăşoară anual, ultima sesiune (a IX-a) având loc în septembrie 2009, la Astana.

La 31.12.2008, volumul schimburilor comerciale între România şi Republica Kazahstan s-a ridicat la 3.882  milioane USD (o creştere de peste 2,7 ori faţă de anul 2007), din care 3.800 mil. USD exportul kazahstanez şi 82,0 mil. USD  exportul românesc. La 31.12.2009 volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de 1982,82 milioane dolari, din care exportul - 72,27 milioane dolari şi importul - 1910,55 milioane dolari. Faţă de anul 2008,  schimburile comerciale au scăzut cu 48,94 %, ca efect al crizei financiare şi economice internaţionale şi diminuării preţurilor la purtătorii de energie.

Importul României din Kazahstan este dominat de produse minerale (în principal ţiţei), urmate de metale şi articole din metale. România exportă în Kazahstan maşini şi echipamente (în principal utilaj petrolier şi piese de schimb aferente), metale şi articole din metale, mase plastice, mobilă.

În anul 2007, compania naţională kazahstaneză în domeniul energeticii „KazMunaiGaz” a achiziţionat 75% din acţiunile Grupului „Rompetrol”, iar în iunie 2009 KazMunaiGaz a achiziţionat şi restul de 25% din acţiunile Rompetrol. În decembrie 2008, Rompetrol şi KazMunaiGaz au inaugurat terminalul petrolier Midia, proiect  cu o capacitate de 30 milioane tone ţiţei pe an.

În anul 2010, companiile naţionale de profil din cele două ţări au încheiat un Memorandum privind posibilităţile de colaborare bilaterală în domeniul uraniului.

Pe piaţa Republicii Kazahstan sunt prezente cca. 10 companii româneşti, îndeosebi în domeniul energetic (exploatări de zăcăminte, lucrări şi servicii conexe), care au investit cca. 200 mil. USD. La finele anului 2009, în România erau înregistrate la 11 societăţi mixte cu participare kazahstaneză şi capital subscris de 56,2 mii USD.

În 2002, la Bucureşti, s-a deschis Reprezentanţa Uniunii Camerelor de Comerţ si Industrie a R. Kazahstan. În 2007, la Aktau/R. Kazahstan, a fost înregistrată Reprezentanţa Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie România-Kazahstan (înfiinţată la Ploieşti, în 2006).

Cooperare cultural-ştiinţifică şi în sfera dezvoltării umane: Se derulează pe baza următoarelor documente: Acordul interguvernamental de colaborare în domeniile culturii, semnat la Bucureşti, la 21 septembrie 1998; Acordul privind colaborarea tehnico-ştiinţifică, încheiat între Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei din România şi Ministerul Ştiinţei (Academia de Ştiinţe) din Kazahstan, semnat la Bucureşti, la 25 aprilie 1996; Acordul de colaborare în domeniul învăţământului între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din România şi Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Republica Kazahstan, semnat la 19 noiembrie 2008, la Astana.

În ultimii ani au avut loc participări reciproce la numeroase acţiuni în domeniul culturii şi educaţiei organizate în cele două ţări: festivaluri internaţionale de teatru, film, muzică şi folclor; expoziţii de artă populară şi fotografii artistice;olimpiade internaţionale de matematică, informatică, fizică şi chimie. În  2007, la Astana, Karaganda si Alma-Ata, s-a desfăşurat expoziţia de artă plastică „Artă şi Spiritualitate Românească” (cca. 100 lucrări de artă plastică contemporană românească). Manifestarea a fost dedicată împlinirii în 2007 a 15 ani de relaţii diplomatice între România şi Kazahstan. În baza acordului încheiat în 2008, în anul 2009 au fost acordate trei burse de studii universitare în România pentru tineri kazahstanezi. În anul 2009, ministerele de educaţie au căzut de acord, de principiu, asupra înfiinţării de lectorate de limba română, respectiv kazahă, la instituţii de învăţământ superior din cele două ţări,

Minoritatea/Comunitatea română din Republica Kazahstan

Conform datelor statistice ale Secretariatului Adunării Popoarelor din Kazahstan, la 21 aprilie 2000, în Republica Kazahstan, în grupa etnică „români/moldoveni” erau înregistrate 20.054 persoane, din care 594 de cetăţeni s-au declarat români şi 19.460 moldoveni. Majoritatea trăieşte în localităţi situate în regiunile din nordul Kazahstanului: Pavlodar, Kostanay, Karaganda, Akmola, Aktobe.

Membrii comunităţii româneşti au înfiinţat asociaţii culturale, în cadrul cărora au fost constituite ansambluri de cântece şi dansuri populare româneşti. La Festivalul de folclor „La fântâna Dorului” (Şimleul Silvaniei, iulie 2007), un grup de 12 persoane de la Societatea DACIA din Karaganda au prezentat un program de cântece şi dansuri populare româneşti (ansamblul „Dorule” al Societăţii, înfiinţat în anul 2006).

În septembrie 2008, un grup de etnici români din Kazahstan şi Kârgâzstan au fost invitaţi în România în cadrul proiectelor derulate de MAE/DRRP. Programul a cuprins vizitarea unor obiective istorice şi turistice din Bucureşti şi din ţară (Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Satului, Muzeul Cotroceni, Palatul Parlamentului, mănăstirile Neamţ, Agapia, Văratec, Putna, Suceviţa, Voroneţ, Dragomirna, Cetatea Sucevei, Cetatea Neamţului, Castelul Peleş, Castelul Bran).

Memorial: În Kazahstan, în regiunea Karaganda, se află înmormântaţi cca. 1000 de soldaţi şi civili români, căzuţi prizonieri în timpul celui de-al doilea război mondial şi deţinuţi în lagăre de concentrare şi de muncă forţată din centrul Kazahstanului (lagărul Spassk nr.99). La 9 septembrie 2003, în timpul vizitei oficiale în Kazahstan a preşedintelui României, la Karaganda a fost dezvelit un monument în memoria prizonierilor români morţi în lagărele staliniste între anii 1941-1950. La 28 mai 2009, în comuna Strunga, Judeţul Iaşi a avut loc ceremonia de dezvelire a monumentului ostaşului kazahstanez Azaganov Sherniyaz, decedat pe teritoriul României în anul 1944.

Contacte politice şi sectoriale

Vizite la nivel înalt:

ale preşedintelui Kazahstanului în România – septembrie 1998 şi noiembrie 2007;
ale preşedintelui României în Kazahstan – noiembrie 1999 şi septembrie 2003.
Vizite pe linie parlamentară:

în România: în 1993, o delegaţie parlamentară kazahă, condusă de vicepreşedintele Parlamentului; în 1997 (noiembrie), o delegaţie a Camerei Deputaţilor R. Kazahstan, condusă de preşedintele acesteia; în 1999  (martie), o delegaţie a Comisiei de politică externă a Senatului R. Kazahstan, condusă de preşedintele Comisiei; în 2000 (iulie), o delegaţie parlamentară, condusă de vicepreşedintele Senatului R. Kazhastan, a luat parte la sesiunea Adunării Parlamentare OSCE; în 2006 (ianuarie), o delegaţia parlamentară, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor R. Kazahstan;
în R. Kazahstan: în 1994, o delegaţie de parlamentari români observatori la alegerile din R. Kazahstan;  în 1998 (octombrie), o delegaţie a Comisiei de politică externă a Senatului României; în perioada 29 iunie – 3 iulie 2008, o delegaţie parlamentară a României a participat la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, la Astana; în perioada 14-16 mai 2010, odelegaţie parlamentară a României a participat Forumului Parlamentar OSCE( 14-16 mai 2010). 
Vizite la nivelul miniştrilor afacerilor externe:

în R. Kazahstan: în iulie 1992; în iunie 2001, în calitate de Preşedinte în Exerciţiu al OSCE; în septembrie  2003, în cadrul delegaţiei oficiale a vizitei la nivel înalt ; în octombrie 2007; în noiembrie 2008; în martie 2010, în cadrul delegaţiei oficiale a vizitei la nivel înalt. 
în România: în septembrie 1998, în cadrul delegaţiei oficiale a vizitei la nivel înalt; în decembrie 2001, participarea la lucrările Consiliului Ministerial al OSCE de la Bucureşti; în noiembrie 2007, în cadrul delegaţiei oficiale a vizitei la nivel înalt. 
Contacte la alte niveluri

În perioada 24-25 iunie 2009, o delegaţie română, condusă la nivel de secretar de stat la MAE, a participat la Forumul de Securitate al Consiliului Parteneriatului Euroatlantic /EPAC), organizat la Astana.

Participarea, la nivel de secretar de stat din MAE român, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe OSCE din 16-17 iulie 2010, de la Alma Ata.

O delegaţie din România, la nivel de secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a participat la Conferinţa internaţională „O lume Comună: Progres prin diversitate. Lumea musulmană şi Occidentul”, care a avut loc la Astana, în octombrie 2008.

Vizita Înaltpreasfinţitului Nifon la Astana, în perioada 1-2 iulie 2009, unde a participat la al III-lea Congres al liderilor  religiilor tradiţionale şi mondiale.

Ambasadorul României în Kazahstan este Emil Rapcea.


Ambasadorul Kazahstan în România este Kairat Aman.

domeniu: 
categorie: