28 Septembrie - Ziua Naţională a Republicii Cehe

Cehia, oficial Republica Cehă, este un stat intracontinental situat în Europa Centrală. Se învecinează cu Germania la vest, Polonia la nord, Slovacia la est şi Austria la sud. Cuprinde trei regiuni istorice — Boemia, Moravia şi o parte a Sileziei — iar întreaga suprafaţă a ei alcătuieşte peste 78.000 km². În 2008 număra peste 10 milioane de locuitori. Administrativ este împărţită în 14 regiuni cu autoguvernare, iar capitala este Praga.

Cehia a apărut odată cu statalitatea cehă din cea de-a doua jumătate a secolului al IX-lea. Între 1526–1918 teritoriile cehe au făcut parte din Imperiul Austriac, iar între 1918–1992 (cu o întrerupere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) a constituit, împreună cu Slovacia, statul cehoslovac. Statul ceh a fost restituit formal la data de 1 ianuarie 1969 sub denumirea de Republica Socialistă Cehă (Èeská socialistická republika, de la 1990 s-a renunţat la cuvântul „socialistă”) fiind una dintre ţările federale ale Republicii Socialiste Cehoslovace (care din 1990 a purtat numele de Republica Federală Cehă şi Slovacă). Federaţia a dispărut la data de 1 ianuarie 1993, rezultând în independenţa Cehiei şi a Slovaciei. Simultan a fost introdusă Constituţia Republicii Cehe.

 

Republica Cehă este un stat democrat cu o constituţie liberală şi sistemul politic multipartid. Şeful de stat este preşedintele republicii, iar organul legislativ — parlamentul bicameral. Cehia este membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN) şi a Uniunii Europene. Face şi parte din Grupul de la Visegrád.

Arheologii au descoperit dovezi ale aşezărilor umane în această zonă datând din neolitic. În epoca clasică, din secolul al 3-lea î.Hr., aici au migrat celţii (tribul boiilor după care a fost numită Boemia) şi apoi în secolul 1 triburile germanice, marcomanii şi quazii. În timpul perioadei migraţiilor din secolul al V-lea, numeroase triburi germanice s-au deplasat către vest şi sud, în afara Europei Centrale. În cadrul unei migraţii la fel de importante, popoarele slave din regiunea Mării Negre şi a Munţilor Carpaţi s-au aşezat în regiune (stimulate şi de migraţia popoarelor din Siberia şi Asia Centrală: huni, avari, bulgari şi maghiari). În urma germanilor, ei s-au deplasat spre sud în Boemia, Moravia şi o parte a Austriei moderne.

În timpul secolului al 7-lea, negustorul franc Samo, sprijinindu-i pe slavii care se luptau cu conducătorii lor avari, a devenit conducătorul primului stat slav cunoscut din Europa Centrală. Principatul Moraviei s-a ridicat în secolul 8 (vezi Moravia mare).

Statul ceh a apărut către sfârşitul secolului 9 când a fost unificat de către dinastia Pøemysl. Regatul Boemiei a fost o putere locală semnificativă în timpul Evului Mediu. A făcut parte din Sfântul Imperiu Roman în timpul întregii existenţe a acestei confederaţii.

Conflictele religioase precum Războaiele husite din secolul al 15-lea şi Războiul de treizeci de ani din secolul al 17-lea au avut un efect devastator asupra populaţiei locale. Boemia a căzut apoi sub influenţa habsburgilor şi a devenit o parte a Austro-Ungariei.

După prăbuşirea imperiului în urma primului război mondial, s-a format republica independentă Cehoslovacia în 1918. Noul stat conţinea importante minorităţi germane, maghiare şi poloneze. Deşi Cehoslovacia era un stat democratic şi liberal ce garanta şi implementa drepturi culturale şi lingvistice minorităţilor sale (şcoli în limba germană în zonele vorbitoare de limba germană), statul centralizat nu garanta autonomie politică teritorială minorităţilor sale, rezultând în nemulţumire şi un curent puternic în rândurile minorităţilor de a se desprinde de Cehoslovacia. Hitler a profitat de ocazie, şi, cu sprijinul Partidului German din Sudeţi al lui Konrad Henlein, a ocupat regiunea sudetă cu majoritate germană prin Pactul de la München. Polonia a ocupat zonele majoritar poloneze din jurul oraşului Èeský Tì¹ín, în timp ce Slovacia a câştigat o mai mare autonomie, statul fiind redenumit „Ceho-Slovacia”. În cele din urmă Slovacia s-a desprins în 1939 şi restul teritoriului ceh a fost ocupat de Hitler care a instituit aşa-numitul Protectorat al Boemiei şi Moraviei. Aproximativ 125 000 de cetăţeni, inclusiv 83 000 de evrei, au fost ucişi şi alte sute de mii trimişi în închisori şi lagăre de concentrare sau de muncă forţată. Guvernul şi armata cehoslovacă în exil au fost recunoscute de Aliaţi.

Din 1945 până în 1948 în jur de 3 milioane de germani, aproape întreaga minoritate germană din Cehoslovacia interbelică au fost expulzaţi în Germania şi Austria. În consecinţă, 15,000 - 30,000 de germani au murit. Doar unei părţi dintre ei, care au activat în rândurile rezistenţei sau de care era nevoie din motive economice, i s-a permis să rămână, deşi mulţi au emigrat din cauza sentimentelor anti-germane din Cehoslovacia postbelică.

În 1948, o Cehoslovacie reconstituită a căzut în sfera de influenţă sovietică. În 1968, o invazie de către trupele Pactului de la Varşovia a stopat eforturile liderilor ţării de la liberaliza regimul şi de a crea un „socialism cu faţa umană” în timpul Primăverii de la Praga

În 1989, Cehoslovacia şi-a recâştigat independenţa politică prin „Revoluţia de Catifea”. La 1 ianuarie 1993 ţara s-a împărţit în mod paşnic, creându-se republicile independente Cehia şi Slovacia.

Republica cehă s-a alăturat NATO în 1999 şi Uniunii Europene la 1 mai, 2004.

Pe 28 februarie 2003, Václav Klaus a fost ales preşedinte şi reales pe 15 februarie 2008.

Din 2000, Republica Cehă este împărţită în treisprezece regiuni (cehă kraje, singular kraj). Praga, capitala republicii, are drepturi egale cu ele şi nu este considerată parte de nicio regiune. Fiecare regiune are său propriu consiliu regional (krajské zastupitelstvo) şi hatmanul (hejtman). Praga are consiliul orăşenesc şi primar în locul acestora.

76 de okrese vechi (okresy, singular okres), incluzând trei oraşe statutare (statutární mìsta, singular statutární mìsto: Brno, Ostrava şi Plzeò) au fost lichidate conform reformei administrative din 1999. Totuşi, au rămas că împărţire teritorială şi sunt folosite de multe instituţii ale administraţiei statale.

Din punct de vedere politic, Republica Cehă este o republică democratică reprezentativă parlamentară şi cu multi-partide. Potrivit Constituţiei Republicii Cehe, preşedintele este liderul  statului, în timp ce prim-ministrul este liderul Guvernului, exercitând puterea executivă supremă. Parlamentul este bicameral, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

Unul dintre cele mai stabile şi prospere state postcomuniste, Cehia îşi revine dintr-o recesiune de la jumătatea lui 1999. Creşterea între 2000 şi 2001 a fost provocată de exporturile în Uniunea Europeană, în special în Germania, şi de investiţiile străine, în timp ce îşi revine cererea pe plan intern.

Rata corupţiei rămâne una dintre cele mai mari din ţările Uniunii Europene.

Deficitele fiscale şi de cont curent ar putea de asemena crea probleme în viitor.

Terminarea privatizării sectorului bancar, al telecomunicaţiilr şi al energiei va atrage investiţii străine, în timp ce restructurarea marilor întreprinderi şi îmbunătăţiri în sectorul financiar ar trebui să crească veniturile.

Guvernul ceh şi-a exprimat dornţa de a adera la euro în 2010, dar introducerea monedei este încă în fază incipientă.

Relaţii bilaterale România - Cehia

Scurt istoric al relaţiilor diplomatice bilaterale

România şi Cehoslovacia au stabilit relaţii diplomatice la 30 ianuarie 1920. După dezmembrarea Cehoslovaciei şi instituirea protectoratului german asupra actualului teritoriu al R. Cehe, în 1939, relaţiile diplomatice au încetat, fiind reluate la 7 iunie 1945. La 18 decembrie 1992, România a fost printre primele state care au recunoscut Republica Cehă ca stat suveran şi independent, în urma dezmembrării Cehoslovaciei, cu efect juridic începând din 1 ianuarie 1993.

Reprezentarea diplomatică:

Ambasada României la Praga
Legături utile:http://praga.mae.ro/ (http://prague.mae.ro/)

Ambasada Republicii Cehe la Bucureşti
Legături utile:http://www.czechembassy.org/wwwo/?zu=bucharest

Relaţiile politice: Dialogul politico- diplomatic

Vizite la nivel de şef de stat:

- în România: 1994, 2000, 2006, 2008.
- în Cehia: 1997, 2004, 2007, 2009.

Vizite la nivelul primilor miniştri:

- în România: 1993, 1999, 2002.
- în Cehia: 1994, 1998, 1999, 2000, 2008.

Vizite la nivelul miniştrilor afacerilor externe:

- în România: 1990, 1993, 1994, 1999, 2000, 2002, 2004, 2005.
- în Cehia: 1990, 1996, 1997, 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2007, 2009

Cadrul juridic general

Tratatul privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi R. Cehă (semnat la Bucureşti, 22 iunie 1994), intrat în vigoare la 28 mai 1996.

Relaţiile economice:

Acorduri: Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru sprijinirea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (semnat la Bucureşti, la 8 noiembrie 1993), amendat prin Protocolul semnat la Praga, la 22 ianuarie 2008.

La data de 31 octombrie 2009, volumul total al schimburilor comerciale româno-cehe a fost de 1144,41 milioane Euro, din care 393,01 milioane Euro export, iar 751,40 milioane Euro, importuri. Soldul balanţei comerciale la data menţionată a fost de – 358,39 milioane Euro.

Comparativ cu perioada similară din anul precedent, exporturile româneşti au scăzut cu 15,76%, iar importurile au scăzut cu 39,13%. Cehia deţine o pondere de 1,64% la export şi de 2,36% la import.

Investiţiile directe: La data de 30 noiembrie 2009 erau înregistrate în Romania 465 societăţi comerciale cu participare cehă, având un capital social subscris de 317,55 milioane Euro. Republica Cehă ocupa locul 16 în topul ţărilor investitoare în România.

În Republica Cehă îşi desfăşoară activitatea 20 societăţi mixte cu participare română la capitalul social, din care 3 societăţi (Montizola, Termo-Electro International şi Monimex-Usti nad Laben) în domeniul reparaţiilor şi întreţinerii centralelor termoelectrice, iar alte 3 societăţi în domeniul comercializării autoturismelor Dacia (Lum Oris-Praga), a vinurilor româneşti (Aliance-Praga) şi a băuturilor European Drink (Planet Drinks-Praga).

Cooperare sectorială:

Relaţiile cultural-ştiinţifice: Cooperarea se desfăşoară pe baza Acordului de colaborare în domeniile culturii, învăţământului şi ştiinţei între guvernul României şi guvernul Republicii Cehe (semnat la Praga la 23 octombrie 2007) şi Înţelegerii de cooperare interministerială în domeniul educaţiei (semnată la Praga la 22 ianuarie 2008).

În R. Cehă funcţionează o Catedră de limbă şi literatură română în cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii Caroline din Praga, unde se pregătesc anual cca 20 studenţi. În cadrul catedrei îşi desfăşoară activitatea un lector român. La catedra de limbi străine a Universităţii Bucureşti îşi desfăşoară activitatea un lector ceh.

În perioada 2007-2008, în România au fost înmatriculaţi 2 studenţi cehi la studii de licenţă, iar 2 absolvenţi au urmat o pregătire postuniversitară. În acelaşi an, trei studenţi români au obţinut burse de studiu în Cehia, iar pentru anul 2008-2009, s-au primit 4 burse.

Din aprilie 2004, la Praga funcţionează Institutul Cultural Român.

Cooperarea în domeniul justiţiei: Cooperare în domeniul justiţiei, atât în materie civilă şi comercială, cât şi penală între România şi Republica Cehă se bazează pe instrumentele comunitare, precum şi pe tratatele multilaterale şi bilaterale privind cooperarea judiciară internaţională şi acordurile de colaborare încheiate între Ministerele Justiţiei din cele două ţări.

Relaţiile în domeniul protecţiei mediului: Colaborarea în domeniul gospodăririi apelor se realizează în cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Relaţiile pe linia ministerelor apărării: Cooperarea militară bilaterală se desfăşoară pe baza Planurilor Anuale de Cooperare Militară Bilaterală dintre Ministerul Apărării din România şi Ministerul Apărării din R. Cehă

Comunitatea română din Republica Cehă: Circa 200 cetăţeni români se află în Cehia dinainte de 1989. Aceştia au emigrat la vremea respectivă în Cehoslovacia, unii dintre ei artişti sau specialişti în cadrul unor firme de stat. Au existat şi cazuri sporadice de stabilire a unor cetăţeni români în R. Cehă prin căsătorie. Începând cu 1990, un număr de cetăţeni români provenind în special din judeţele Caraş Severin, Mehedinţi şi Bihor în R. Cehă pe motive preponderent economice. Potrivit celor mai recente date statistice cehe, la 31 octombrie 2009, în Republica Cehă  se aflau legal 4021 cetăţeni români (2220 persoane cu permis de şedere permanentă şi restul cu alte tipuri de rezidenţă). Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent se înregistrează o creştere cu 772 a numărului total de cetăţeni români în evidenţa autorităţilor.

După aderarea R. Cehe la UE, a crescut numărul cetăţenilor români, în general tineri, care lucrează pe teritoriul R. Cehe în cadrul unor concerne transnaţionale. Printre acestea se numără companiile Vodafone, Oracle, Accenture sau IBM.

Relaţiile între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă din Cehia şi Slovacia s-au intensificat, atât în domeniul schimburilor de prelaţi, cât şi prin donarea de către Patriarhia Română a unor cărţi şi alte materiale de cult la Mânăstirea ortodoxă din Vilemov, situată în nord-estul R. Cehe şi la care slujesc călugăriţe de la Mânăstirea Văratec.

Accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă 

De la 1 ianuarie 2007, Cehia a liberalizat accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă.

Ambasadorul României în Cehia este Daniela Anda Grigore-Gîtman.


Ambasadorul Cehiei în România este Petr Dokladal.

domeniu: 
categorie: