30 August - Ziua Naţională a Azerbaidjanului

Azerbaidjan este o ţară situată între Asia şi Europa, în Caucaz. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Ţara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia şi Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia naţiunilor turcice. Marea majoritate a populaţiei este de religie musulmană.

După revoluţia rusească din februarie 1917, mişcarea naţională din Azerbaidjan, o ţară din periferia Imperiului Rus, a obţinut o trasatură nouă, aşa cum s-a sfârşit perioada discuţiilor teoretice şi abordării problemelor naţionalo-culturale în paginile presei. Urma trecerea la lansarea şi realizarea cererilor şi obiectivelor politice. În condiţiile noi, simpatizantul opiniei publice era partidul „Müsavat” („Egalitatea”), înfiinţat la 1911, care de la bun început se baza la dreptul de autodeterminare al naţiunilor.

La 26 mai 1918, Federaţia Transcaucaziană a căzut prin declaraţia de independenţa a Georgiei. Peste două zile Armenia şi Azerbaidjan şi-au proclamat independenţa. Deputaţii azeri au constituit organul temporar de conducere - Consiliul Naţional (Milli Şura), căreia preşedintele a fost ales Mammad Emin Rasulzade. A fost semnat la 4 iunie 1918 între Imperiul Otoman şi Republica Democratică Azerbaidjan un tratat de pace şi prietenie, care îi garanta sprijinul necesar noului stat. Iar la 16 iunie guvernul azer în frunte cu avocatul Fatali han Xoyski (1875-1920), s-a mutat de la Tiflis la Ganca, al doilea mare oraş din ţară, fiindcă Baku era ocupat. Este interesant faptul că în momentul respectiv nici Armenia nu avea capitală proprie şi ca un gest de favoare Consiliul Naţional a cedat la 29 mai 1918, Armeniei, oraşul Erivan, unde azerii erau majoritari. La 30 mai despre proclamarea statului a fost anunţate Istanbul, Berlin, Paris, Londra, Bucureşti, Roma, Washington, Moscova, Tokio etc. La 27 iunie statul proaspăt născut a botezat limba azeră ca limba de stat şi a stabilit steagul provizoriu, care s-a definit la 9 septembrie în forma de tricolor albastru, roşie, verde şi o semilună cu stea optunghiulara. Cele trei culori din steagul naţional simbolizează „cultura naţională turcică, democraţia europeană modernă şi civilizaţia islamică”.

Situat în Transcaucazia şi având ieşire la Marea Caspică, Azerbaidjan are un relief variat; munţii sunt dispuşi atât în partea nordică (Caucazul Maje, altitudini maxime pe teritoriul Azerbaidjan - Bazarduzu Dagi 4 485 m), cât şi în cea sudică (Caucazul Mic, 3 904 m în Azerbaidjan, Munţii Talâş, în SE, 2 477 m), câmpiile în partea centrală şi răsăriteană (câmpia litorală, mai extinsă în SE, în Câmpia Lenkoran), iar regiunea colinare fac trecerea între aceste două trepte majore de relief.

Clima este de tip mediteranean în regiuni joase, mai uscată în E câmpiei Kura-Araks (200-300 mm/an) şi umedă în Câmpia Lenkoran (1 100-1 700 mm/an). în rest, clima este temperată, cu precipitaţii mai bogate în Munţii Caucazul Mare (1 200-1 300 mm/an).

Republică prezidenţială, conform Constituţiei aprobate prin referendum la 12 Noiembrie 1995. Puterea legislativă este exercitată de un Parlament unicameral, Adunarea Naţională (125 membri, aleşi prin vot direct, pentru un mandat de 5 ani). Puterea executivă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri, condus de un prim-ministru numit de preşedinte. Şeful statului: preşedintele Ilhan Aliev (ales prin vot direct, pentru un mandat de 5 ani). Partide politice: Partidul Noul Azerbaidjan (fondat 1992), Frontul Popular al Azerbaidjanului (f. 1989), Partidul Independenţei Naţionale (fondat 1992).

Ambasadorul României în Azerbaidjan este dl Nicolae Ureche, iar al Azerbaidjanului la Bucureşti este E.S. Dl. Eldar HASANOV.

domeniu: 
categorie: