Adrian Iorgulescu - activitate profesională

Biroul Permanent Central al PNL a decis, luni seara, cu opt voturi pentru şi o abţinere, ca Adrian Iorgulescu să fie succesorul Monei Muscă la conducerea Ministerului Culturii. Activitatea sa profesională se remarcă prin diverse premii obţinute la concursurile de muzică. Adrian Iorgulescu a devenit memebru al PNL începând cu anul 2003, în legislatura 1996-2000, regăsindu-se pe listele Convenţiei Democrate Române, fiind ales deputat în circumscripţia electorală nr. 41, din Bucureşti.

În prezent, face parte din juriul central de selecţie, a proiectelor culturale pentru Programul „Sibiu - capitală culturală europeană 2007, alături de Aura Corbeanu, Corina Şuteu, Ion Caramitru, Cornel Todea, Horia Roman Patapievici, Victor Rebengiuc, Paul Niedermaier, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Dan Perjovschi.

Născut în 1951, la Bucureşti, a studiat compoziţia la Universitatea de Muzică din Bucureşti (1970-1974), specializându-se în aceeaşi instituţie (1974-1975). S-a documentat în compoziţie şi muzicologie la Academia 'Santa Cecilia' din Roma (1982). Este doctor în muzicologie.

Din 1990 predă compoziţia şi formele muzicale la Universitatea de Muzică din Bucureşti. A fost vicepreşedinte (din 1990), iar apoi preşedinte (din 1992) al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, anul trecut fiind reales pentru un nou mandat de patru ani.

A fost distins cu Premiul 'Dinu Lipatti' (1973), Premiul UCMR (1979, 1981, 1982, 1987 şi 1989), Premiul 'George Enescu' al Academiei Române (1988), Premiul de compoziţie acordat la Louisville, în SUA (1992).

A scris trei simfonii, trei concerte instrumentale, opera 'Revuluţia' după I. L. Caragiale, muzică de cameră (patru Cuartete de coarde ş.a.), precum şi volumele 'Timpul muzical - Materie şi metaforă' (1988) şi 'Timpul şi comunicarea muzicală' (1991), tipărite la Editura Muzicală.

Specificul componistic al creaţiei lui relevă o trăsătură rezervată, interiorizată, şi preocuparea de a obţine substanţialitatea sunetului. Ideea contrastului apare în discursul muzical atât la nivelul construcţiei formale (maximă organizare/aleatorism controlat, alternări dinamic/static), cât şi la acela al expresiei (liric/epic, aforistic/discursiv, tragic/comic etc.).

domeniu: 
categorie: