Afganistan: Ziua Independenţei

Afganistanul este o ţară din Asia centrală. Se învecinează cu Iranul la vest, Pakistanul la sud şi la est, Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Tadjikistanul la nord, şi cu China în estul extrem. Aici sunt cea mai mare parte din Munţii Hindukush. Este una dintre cele mai sărace ţări ale lumii.

Afganistanul este o ţară fără ieşire la mare şi este situată în Asia Centrală. 75% din suprafaţă este acoperită cu munţi colţuroşi, care se centralizează în Munţii Hindu Kush, al doilea lanţ muntos ca mărime din lume. Multe vârfuri depăşesc 6100 m înălţime. Cea mai mare parte a restului ţării conţine câmpii aride, care flanchează miezul muntos în nord, vest şi sud. Podişul sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea populaţiei concentrându-se în văile fertile din jurul oraşelor Kabul, Bamiyan şi Jalalabad.

În antichitate şi evul mediu, teritoriul Afganistanului a fost stăpânit succesiv de perşi, greci, parţi, sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Şah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 şi 1878-1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut independenţa Afganistanului, proclamată la 28 februarie 1919. În perioda 1919-1929 au fost înfăptuite o serie de reforme din iniţiativa emirului Amanullah. În timpul celui de-al doilea război mondial, Afganistan îşi menţine neutralitatea declarată în 1939. La 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Şah (1933-1973) este înlăturat, monarhia este abolită, iar Afganistanul se proclamă republică. La 27 aprilie 1978, în urma unei lovituri de stat, puterea este preluată de Partidul Democratic al Poporului (comuniştii), divizat în două facţiuni aflate în conflict. În ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadează Afganistanul; preşedintele Hafiz Ullah Amin este ucis, iar puterea este încredinţată lui Babrak Karmal. Invazia declanşează un lung şi sângeros război civil (1979-1990), în cursul căruia aproape şase milioane de afgani s-au refugiat în Pakistan şi Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este înlăturat, puterea fiind preluată de Mohammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greşeală invazia, semnează cu S.U.A. la 14 aprilie 1988 un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, operaţiune încheiată la 15 februarie 1989. Forţele mujahedinilor alcătuiesc un guvern în exil (23 februarie 1989), care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii, dar ele eşuează, ceea ce duce la continuarea războiului civil. În urma presiunilor interne şi externe preşedintele Mohammad Najibullah a demisionat (16 aprilie 1992), punându-se astfel capăt regimului comunist din Afganistan. Cele mai mari grupări rivale ale rezistenţei (Hezb-i-Islami condusă de Gulbuddin Hekmatyar şi Jamiat-i-Islami condusă de Ahmed Shah Massud) au hotărât (24 aprilie 1992) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea ţării până la alegerile legislative. Neînţelegerile dintre cele două grupări s-au amplificat, provocând numeroase victime şi distrugeri materiale.

Afganistan are o climă continentală, secetoasă, cu patru anotimpuri distincte. Temperaturile variază puternic în funcţie de anotimp şi de regiune. Iernile aduc zăpadă, iar verile sunt calde şi secetoase. Toamna este moderată. Cantitatea medie de precipitaţii este de aproximativ 34 cm pe an şi scade în principal primăvara.
21% din forţa de muncă figurează în industrie. Industriile din bumbac, covoare ţesute de mână, ţesături de lână, încălţăminte, mobilă, rafinarea zahărului, conservarea fructelor şi industria artizanală. Exploatarea gazelor naturale, a cărbunilor şi a altor minereuri este în creştere, alături de fabricile de construcţii, printre care şi o fabrică de asamblare a autovehiculelor. Produsele chimice se obţin din gaze naturale şi există mai multe fabrici de ciment.

Afganistan înseamnă (cuvânt cu cuvânt) ţara afganilor şi s-a întemeiat la începutul secolului 19. Englezii au introdus primii denumirea ţara afgană, transformându-se mai târziu în Afganistan, denumire preluată şi de afgani. Cuvântul afgan nu se înţelege în sensul de cetăţean al Afganistanului, ci se referă în deosebi la poporul paştunilor (fiind denumiţi afgani numai în Persia şi India).

Numele Afganistan a fost folosit pentru prima oară în 1801 în tratatul de pace dintre Anglia şi Persia referitor la regiunile în care trăiau paştunii. O denumire foarte veche a regiunii unde astăzi se află Afganistan este Kabulistan. Pâna acum 2.000 de ani existau regi în Ghazna denumiţi Kabulschahi (regii din Kabul). Poetul Firdausi de la curtea sultanului Mahmod din Ghazna a scris acum 1.000 de ani foarte multe de Kabulistan (denumit şi Zabulistan).

Numele istoric cel mai cunoscut pentru această regiune este Khorasan.

1. Există factori confirmaţi de risc – evitaţi călătoriile!
Ţinând cont de evoluţiile stării de insecuritate din Afganistan, pe fondul atentatelor teroriste, MAE recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile în această ţară.

În prezent, există riscul producerii de noi atentate teroriste inclusiv în zonele frecventate de turiştii străini. Riscul răpirilor în această ţară este foarte ridicat.

MAE recomandă cetăţenilor români care, din diferite motive, sunt nevoiţi să se deplaseze în Afganistan, să se informeze, în prealabil, la misiunea diplomatică a României la Islamabad, asupra situaţiei de securitate din zonă şi să fie extrem de prudenţi pe toată durata prezenţei lor în această ţară.

2. Contactarea autorităţilor române
Atenţie! România nu are misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră în Afganistan. În calitate de cetăţean al Uniunii Europene, cetăţenii români pot solicita, în caz de necesitate, eliberarea unui titlu de călătorie în vederea întoarcerii în ţară, din partea misiunilor diplomatice ale ţărilor UE cu sediul în Afganistan.

Cetăţenii români care doresc să călătorească în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat, sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc, sunt atenţionaţi că îşi asumă propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în astfel de zone sunt reduse.

3. Alte recomandări
MAE recomandă cu insistenţă cetăţenilor români să îşi încheie asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă!

Cetăţenii români care se află pe teritoriul Afganistan sunt sfătuiţi să respecte următoarele recomandări:

Să respecte cu stricteţe anunţurile şi recomandările autorităţilor locale;
Să respecte tradiţiile şi obiceiurile locale;
Să evite circulaţia pe timp de noapte , indiferent de zonă;
Să evite zonele aglomerate, în care se desfăşoară mitinguri, manifestaţii politice sau în care există concentrări masive de forţe de securitate şi să nu staţioneze în zonele din apropierea unor instituţii guvernamentale;
Să urmărească mass-media locală pentru a afla care sunt zonele în care se desfăşoară acţiuni de protest pentru a le putea evita;
Să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit şi să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în maşini;
Maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă;
Să se adreseze Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile pentru a obţine informaţii cu privire la tipurile de vaccinuri care trebuie efectuate.

Reprezentarea diplomatică şi consulară a României în AFGHANISTAN este asigurată de Ambasada României în PAKISTAN

Ambasadorul României în Pakistan este Emilian Ion

Ambasadorul Pakistanului în România este Rab Nawaz Khan

domeniu: 
categorie: