Alexandru Ruşi: Dosarele istoriei - Automobilele lui Brejnev – Malaxa

Deliciul Internetului constă, printre multe altele şi în oferirea, cu generozitate, unor date şi informaţii absolut surprinzătoare, din varii domenii, despre oameni, fapte, descoperiri, realizări, invenţii, astfel că practic ai acces la orice sau aproape orice gen de ştire şi, nu numai! Iată, în acest material elemente de absolută noutate referitoare la primele automobile de serie fabricate la Arad şi mai apoi la Reşiţa. Elementele tehnice ale acestor maşini sunt deosebite având în vedere anul producerii lor, 1929 primul şi în anul 1928 cel de-al doilea tip.

Primul automobil fabricat pe teritoriul României de azi a fost Marta, în Austro-Ungaria, la Arad, în anul 1909, la uzinele Magyar Automobil Részvény Társaság Arad. S-au produs peste 150 de automobile pe an. În desen şi performanţă erau similare celor din Germania, cu transmisie prin lanţ şi cu o putere în jur de 30 CP.

Primul automobil românesc modern, fabricat la uzinele Malaxa din Reşiţa (unde se fabricau drezine feroviare din 1928) fusese desenat de inginerul Petre Carp şi era prevăzut cu un motor radial cu trei cilindri, răcit cu aer, care la 30 CP atingea 120 km/oră, cu şase pasageri, la un consum de 11 litri pe 100 km. O performanţă frumoasă pentru acel moment  istoric şi zestrea săracă a căilor de comunicaţie rutieră!

Caroseria era montată pe şasiu cu tampoane de cauciuc de 10 cm grosime, ceea ce-i dădea un confort în mers neegalat de alţi fabricanţi. S-au produs cam 800 de automobile pe an, între 1945 şi 1947. Sfârşitul subit al acestui automobil, de fapt al întregii linii de fabricaţie, a avut loc la Sofia, în Bulgaria, luna decembrie a anului  1947, când un fost comisar politic militar, secund, sub comanda primului politruc, Nichita Hruşciov (1894- 1971) pe frontul ucrainean, ambii sub comanda generalului Radion Malinovsky, (1898-1967) a primit misiunea să formeze cadrele politice în Armata Bulgariei. Numele acestui general-maior era Leonid Brejnev (1906-1982), care era  însoţit  de colonelul Vladimir Semiciastnii (1924-2001). Generalul bulgar Stoico Blagoev (1921- 2000) i-a condus pe înalţii oaspeţi sovietici cu un automobil Malaxa 1946. Generalul Brejnev a fos aşa de impresionat de acel automobil încât a chemat Kremlinul la telefon şi a cerut mutarea uzinei Malaxa din Reşiţa, la Podgorie, în Urali. Aşa a murit automobilul Malaxa.

Treburile lui Leonid Brejnev nu s-au terminat aici. În anul 1952, Stalin îl numeşte prim secretar de partid în Republica Socialista Sovietică Moldova, unde se ocupa intens de deportarea românilor în Siberia. Având un renume fondat  de o brutalitate feroce, niciodată direct, mereu prin subalternii săi, a început să-şi facă o colecţie de automobile cu aprobarea tacită a lui Stalin. La Chişinău, a transformat institutul de teologie într-un garaj în care îşi ţinea cele 50-60 de automobile confiscate de peste tot. Subalternii săi, Vladimir Semiciastnai (1924-2001) şi Yuri Andropov (1914-1984) vor deveni, alternativ, şefii KGB-ului. Obsesia lui Yuri Andropov (1914-1984) "măcelarul Budapestei" cu dizidenţii şi cu cei "bolnavi psihic", oameni ce aveau dubii despre comunism, a fost legendară, reconstruind gulagurile lui Stalin, unde trimitea mii de oameni la moarte. El e cel ce a "inventat" detenţia politică în spitale psihiatrice.

Leonid Brejnev insistă ca demnitarii străini, din vest, să-i facă unele cadouri, pentru colecţia lui de automobile. Aşa se face că în 1982, anul în care a murit, avea peste 1.000 de automobile clasice. Şe pare că avea şi un Malaxa de fabricaţie românească, din anul 1946. Copiii lui au încercat să le vândă, dar  Gorbaciov le-a declarat ca făcând parte din patrimoniul naţional, în 1988.

Ruşi Alexandru

domeniu: 
categorie: