Amintirile Bucurescilor: Hanul lui Manuc (III)

La sfârşitul lunii decembrie 1806, trupele ţariste intrate pe teritoriul Ţării Româneşti au ocupat Bucureştii, iar în aceste împrejurări grele pentru ţară Manuc a dat dovadă de spirit diplomatic şi de puternica influenţă pe care o avea asupra autorităţilor otomane.

Întrucât Mustafa-paşa dăduse ordin ca Luca Kirko, consulul rus la Bucureşti, să fie arestat şi întemniţat la Rusciuc, Manuc l-a convins că acest fapt va înrăutăţi şi mai mult relaţiile ruso-turce şi a obţinut aprobarea ca el să fie eliberat şi să poată părăsi în linişte ţara împreună cu familia sa.

1 manuc bei 
Foto: Manuc-bei

Apreciind serviciile aduse de Manuc, generalul rus Miloradovici i-a eliberat un certificat în care se afirmă că: „De la intrarea armatei imperiale ruse în aceste două principate s-a dovedit cu devotament pentru interesele serviciului şi a arătat mult zel în toate ocaziile în care le-a putut fi de folos. A întrebuinţat mai eu seamă autoritatea sa pe lângă răposatul vizir Mustafa- paşa pentru a împiedeca ravagiile trupelor de pe malul românesc al Dunării.

2 han manuc 
Foto: Hanul lui Manuc

N-a economisit nici stăruinţă, nici risc, nici sacrificii în toate demersurile. Pentru aceasta îl recomand tuturor autorităţilor militare şi civile să-i asigure protecţia specială în ceea ce priveşte persoana sa, familia sa, casa sa, posesiunile şi proprietăţile din Ţara Românească pentru că ele să fie scutite de cartiruire, impunere ş.a.”

3 bis si han zlatari 
Foto: Biserica şi Hanul Zlătari la 1881

Trupele ruseşti au readus pe tronul Ţării Româneşti pe voievodul Constantin Ipsilanti, fapt ce a produs mirare în opinia publică a vremii, aceasta fiind obişnuită ca domnii fanarioţi să vină de la Constantinopol. În cronica sa, Zilot Românul scria că „era un lucru de mirare să vadă cineva şi domn de la Rosia viind, cu călăuză oaste rusească... Mergeai la Curtea domnească, vedeai pre domn cu o închipuire nouă şi neamaipomenită, vedeai adică pre dânsul numai cu o haină după obiceiul ţării iar cu celelalte toate ruseşti. Toată pompa şi orânduielile ce le au domnii, întocmai împărăteşti, după forma împăraţilor Ţarigradului, se încheia cu doi soldaţi ce păzeau cu puscile la uşa odăii în care se afla şezând, şi la capul scării jos vreo alţi câţiva soldaţi cu o darabană şi un fluier; şi măcar că aceasta la obiceiul europaicesc era adevărat mare cinste, dar la un domn al Ţării Româneşti supuse Porţii otomane era o văpsea necinstită şi defăimată.”

4 Demolarea Hanului Zlatari 
Foto: Demolarea Hanului Zlătari

Drept urmare şi a acestei intervenţii, la 28 mai 1806, consulul rus Bolconov îi confirmă lui Manuc faptul că i s-a acordat protecţia rusă. Iarna anului 1807 nu a fost uşoară pentru bucureşteni, mai ales că oraşul era împânzit de trupele ruseşti încartiruite în diferite locuri. Comandantul armatei ţariste, generalul Michelsohn, se instalase în casele Damari, pe Podul Mogoşoaiei, iar cartierul general al armatei avea ca reşedinţă Hanul Zlătari, ce se afla în apropierea acestor case.

5 Athosbattle 
Foto: Războiul ruso-turc (1806 – 1812). „Flota rusă după bătălia de la Athos”, tablou de Alexei Bogoliubov

Încetul cu încetul, populaţia oraşului se obişnuise să trăiască şi în aceste condiţii când, la 31 mai 1807, se răspândeşte vestea că trupele otomane, comandate de Mustafa Celebi au ocupat oraşul Călăraşi şi se îndreaptă spre Bucureşti, unde urmau să se întâlnească cu cele de la Giurgiu, conduse de Mustafa Bairactarul. Cei care aveau posibilităţi au plecat imediat în bejenie, iar ceilalţi au rămas să aştepte cu stoicism zilele grele ce aveau să vină. După cum menţionează în Jurnalul său Ion Sân Dobre Cojocarul ot Mahalaua Batiştii, generalul Miloradovici „dete poruncă norodului de vor să şează în Bucureşti bine, iar de nu, să se ducă care încotro va vrea… Iar după ce se băjeniră Bucureştii, ridică Miloradovici ordia de la Bucureşti şi o mută la Colentina. Dimineaţa nu se mai văzu muscal. Noi socoteam că au fugit muscalii, adăstau turcii. Şi întru această noapte (2 iunie 1807) au ajuns la Obileşti şi în răsăritul soarelui s-au început războiul deasupra Obileştilor, la Moara Săpată. Şi au înfrânt pe turci şi câţi au murit acolo, pre alţii i-au adus până seara robi la Bucureşti, steaguri, trei tunuri...”

Miloradovici a fost primit triumfal fiind considerat „salvator al Bucureştilor”. Liniştea s-a aşternut din nou deasupra oraşului.

domeniu: 
categorie: