Amintirile Bucurescilor: Un ofiţer norvegian la Bucureşti

În toamna anului 1876, capitala României devenise un centru de interes atât pentru reporterii celor mai importante publicaţii din vestul Europei cât şi pentru reprezentanţii armatelor din ţările respective datorită evenimentelor politico-militare ce se desfăşurau în Peninsula Balcanică.

În această perioadă, alături de alţi observatori militari se afla în Bucureşti Gunnar Sölfest Flood, ofiţer de Stat Major al Armatei Norvegiene.

Grand hotel boulevard 
Foto: Grand Hôtel du Boulevard

În acestă calitate, el a vizitat România în două rânduri. Prima vizită a avut loc în perioada 9/21 decembrie 1876 – 26 ianuarie/7 februarie 1877, iar cea de a doua s-a desfăşurat între mijlocul lunii octombrie 1877 şi sfârşitul lunii  ianuarie 1878.

 

piata teatrului trasuri 1904 

 
Foto: Trăsuri în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, 1904

În această a doua perioadă, Gunnar Sölfest Flood a însoţit trupele române aflate pe frontul de la Plevna, Rahova şi Vidin. În patrimoniul Muzeului Militar Naţional se află o copie a notiţelor sale zilnice realizate cu prilejul deplasărilor în România. Pe lângă interesul lor militar, acestea conţin şi o serie de elemente interesante pentru ilustrarea vieţii bucureştenilor şi Bucureştilor între anii 1876 – 1878.

ttrasura la sosea 1901 
Foto: Trăsură la Şosea, 1901

Deşi au trecut peste 130 de ani de când au fost scrise, notiţele lui Gunnar  Flood se dovedesc foarte interesante, reprezentând adevărate documente de epocă, cu caracter obiectiv, ce au surprins aspecte ale vieţii cotidiene bucureştene din acea perioadă. În notiţele sale, călătorul norvegian a consemnat momentul în care a ajuns în capitala ţării noastre, sosind cu ternul de la Viena:
„7/19 decembrie 1876. La 7/19 decembrie am părăsit Viena, dimineaţa, pe calea ferată, prin Cracovia, Roman, Galaţi, Bucureşti, unde am sosit la amiază, în ziua de 9/21 decembrie.

mahalaua calicilor
Foto: Mahalaua calicilor

 
De la Roman încolo, ţara este o câmpie fertilă. Partea de nord a Moldovei accidentată şi foarte frumoasă. În România nu se vede decât rar o adevărată casă la ţară, numai bordeie mizerabile. Dar în depărtare se vede strălucirea clopotniţelor oraşelor.

car cu boi 
Foto: Car cu boi

10/22 decembrie 1876. De la gară şi până în centrul Bucureştilor nu sunt decât case sărace. Centrul oraşului e europenesc. Mare circulaţie de trăsuri. Birjele sunt întotdeauna înhămate cu doi cai, deseori de rea calitate. Chiar în centrul oraşului se văd căruţe înhămate cu boi sau cu doi cai. Atât trăsurile cât şi călăreţii merg în galop, chiar în mijlocul oraşului. Întinderea oraşului  este foarte mare, din cauza felului cum sunt construite casele care, mai întotdeauna, nu au decât un singur etaj. Numai străzile din centru sunt pavate. Celelalte sunt groaznic de noroioase. Centrul oraşului este iluminat cu gaz aerian. Multe magazine bogate. Amestec destul de pronunţat de bogăţie şi de sărăcie.

pompieri 
Foto: Căruţe de pompieri

11/23 decembrie 1876. Sâmbătă. Am văzut astăzi un ursar care se plimba cu patru urşi mari prin centrul oraşului.
Marele Hôtel du Boulevard, unde locuiesc, este cu totul la înălţimea hotelurilor din Paris.”

pompa de apa - creion 1929 
Foto: Pompă de apă, desen în creion, 1901

Tot în notiţele sale se găsesc însemnări despre viaţa culturală bucureşteană, desprinse din evenimentele la care a participat. Astfel, duminică 12/24 decembrie 1876, Gunnar Flood notează: „Pentru întâia oară ies, în mare ţinută, la Bucureşti. Vizitat Comandamentul, Ministrul de Război, Şeful de Stat Major General, Comandantul de Divizie, Marele Mareşal al Curţii.  Seara am asistat la reprezentaţia dramei naţionale «Moartea lui Constantin Brâncoveanu», scrisă pe româneşte de un francez.”

Biserica si spitalul coltea 
Foto: Biserica şi Spitalul Colţea 

Daca urmărim cu atenţie evenimentele culturale consemnate de presa vremii, vom afla că duminică 12/24 decembrie 1876 a avut loc la „Teatrul cel Mare” premiera dramei istorice „Moartea lui Constantin Brâncoveonu”, piesă în patru acte scrisă de domnul Rocques.

Cazat în plin centrul Capitalei, la Grand Hôtel du Boulevard (clădire care se mai păstrează şi astăzi, aflată la intersecţia Bulevardului Mihail Kogălniceanu cu Calea Victoriei, vizavi de Cercul Militar Naţional), Gunnar Flood nu o evitat mahalalele bucureştene, descriind locuri, oameni şi comparând viaţa de mahala cu cea din centrul Capitalei:

„15/27 decembrie 1876. Astăzi m-am plimbat cu trăsura în mahalalele nord-estice ale oraşului. Străzile sunt pline de noroi, din care cauză cei mai mulţi mahalagii şi ţărani poartă cizme înalte, pantaloni largi şi un soi de haină destul de largă. Aceşti oameni seamănă cu pescarii de pe coastele noastre, dar sunt mai vioi şi mai înalţi. În genere, bărbaţii sunt mai frumoşi ca  femeile. Centrul oraşului are un caracter european, mahalalele consistă din căsuţe mici, mizerabile, cu un singur cat (etaj), destul de numeroase pe străzile mai importante, aiurea mult risipite. Cocioabele acestea sunt însă foarte bine adaptate climei de aici. Din stradă se pot vedea lucrătorii în interiorul caselor. Am văzut astăzi doi fierari lucrând, stând turceşte pe jos.  Nicovala era băgată în pământ. Din timpul unei plimbări de trei sferturi de ceas am trecut pe lângă două trăsuri cu roţile stricate.

În colţul străzii marelui hotel Boulevard trec, în mijlocul zilei, cam 600 de trăsuri înhămate cu câte doi cai, deci cam 1200 cai pe oră.
Ţăranii vin la oraş cu carele înhămate cu doi sau patru boi. Adeseori se pun doi cai înainte şi doi boi la oişte. Alteori patru cai înainte şi doi la oişte, toţi mici, cum sunt caii noştri în fiorduri.”

După ce face o prezentare a unor activităţi militare la care a participat în aceeaşi zi, ofiţerul norvegian notează: „Am văzut astăzi o revistă a pompierilor. Fiecare pompă e înhămată cu doi cai şi e întovărăşită de 12 oameni, care poartă coif de alamă galbena şi cizme mari. După pompă urmează două sacale cu apă înhămate cu câte un cal de fiecare pompă. În  fine aparate de salvare şi oameni purtând topoare şi târnăcoape.”

A doua zi, Gunnar Flood a vizitat terenurile şi cazarma Batalionului de Geniu, aflată lângă câmpul de tragere al artileriei, ce se găsea în apropierea palatului de vară al principelui Carol (Palatul de la Cotroceni). Seara, se pare, a fost din nou la teatru, deoarece însemnările zilei de 16/28 decembrie 1876 se încheie cu următoarea notiţă:

„La Teatrul Naţional ofiţerii plătesc jumătate de preţ, doi lei fotoliul de orchestră şi un leu la parter. De asemenea la Operă. Se văd adeseori doamne stând în lojă cu spatele întors dispreţuitor spre scenă.”

Interesat şi de alte aspecte ale vieţii bucureştene, ofiţerul norvegian a vizitat Spitalul Colţea, sâmbătă 18/30 decembrie 1876, aşa cum reiese din nota cu aceeaşi dată: „Vizitat un spital pentru bolnavi săraci. Spitalul este întreţinut dintr-o avere care dă un venit de trei milioane lei. Consultaţia şi medicamentele gratuite pentru sărăci; patru sute de paturi. Tot soiul de bolnavi se primesc. Laborator pentru farmacişti. [...] Aici se găseşte un turn unde este instalată paza contra incendiilor. […] Vizitat orfelinatul «Elena Doamna» situat pe un deal lângă oraş. Foarte frumos. 200 de  fete. Aspect curat şi simpatic cu o frumoasă capelă şi o grădină vastă...”
Aceste câteva aspecte despre viaţa Bucureştilor şi a bucureştenilor, extrase din notele zilnice ale ofiţerului norvegian Gunnar Flood, ne îndreptăţesc să afirmăm că „trecutul este uşa viitorului”.

domeniu: 
categorie: