Bal mascat şi cenzura

Comentariu realizat de Costin Tuchilă – Astăzi se împlinesc 150 de ani de la premiera absolută a operei „Bal mascat” („Un ballo in maschera”) de Giuseppe Verdi, care a stârnit o adevărată furtună la Neapole, unde urma să aibă loc prima reprezentaţie.

Cenzura a considerat subiectul inadmisibil. Complotul şi asasinarea unui rege erau văzute, absurd, ca având directă trimitere la atentatul nereuşit din 14 Ianuarie 1858 asupra lui Napoleon al III-lea, când revoluţionarul italian Felice Orsini, în vârstă de 35 de ani, aruncase trei bombe asupra cortegiului imperial, pe strada Le Peletier din Paris, în faţa Operei. Atentatul făcuse 56 de victime, dintre care opt morţi. Orsini fusese condamnat la moarte şi executat, iar împăratul declanşase urgia împotriva republicanilor. Împărăteasa Eugenia ar fi comentat astfel evenimentul: „Dacă ne-am gândi la toate acestea, n-am mai dormi. E mai bine să nu ne gândim şi să avem încredere în Providenţă.”

1 g verdi 
Foto: Giuseppe Verdi

Pentru ca „Un ballo in maschera” să fie montată pe scena Teatrului San Carlo din Neapole, lui Verdi i se ceruse imperativ să mute acţiunea libretului lui Antonio Somma (după libretul lui Eugène Scribe, „Gustav al III-lea ou Le bal masqué” pentru opera lui Daniel Auber, 1833) din secolul al XVIII-lea în Evul Mediu iar locul acţiunii, din Suedia la Florenţa. Personajul principal ar fi trebuit să fie nu un rege, ci un senior feudal ş.a.m.d.

2 orsini 
Foto: Atentatul lui Orsini

Scandalul dintre directorul operei San Carlo şi compozitor era de proporţii şi ajunsese deja în presă. Refuzul net al lui Verdi, care considera că plasând subiectul în alt spaţiu şi timp, denaturează caracterele personajelor şi atmosfera galantă de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, l-a determinat pe directorul teatrului să ceară nici mai mult, nici mai puţin, despăgubiri financiare. S-a mers până la proces, compozitorul fiind ameninţat cu arestarea. Reacţia populară, manifestaţiile de simpatie de pe străzile oraşului, unde se striga „Viva Verdi!”, au convins autorităţile să cedeze. Verdi a fost lăsat să părăsească oraşul, cu condiţia ca în stagiunea următoare să revină la Neapole pentru reprezentarea operei „Simon Boccanegra”.

3 Duel 
Foto: Jean-Léon Gérôme, „Duel după un bal mascat”, 1857, Muzeul Ermitaj, St. Petersburg

La intervenţia impresarului Teatrului Apollo din Roma, „Bal mascat” a putut fi în sfârşit montată aici, la 17 februarie 1859, dar tot cu modificări în libret. Cenzura nu admitea ca acţiunea să se petreacă în Europa. Aşa încât Verdi a optat pentru America de Nord din perioada dominaţiei engleze, regele Gustav al III-lea devenind guvernatorul englez al Bostonului (Riccardo – contele Richard Warwick), iar asasinul, propriul său secretar, Renato. „Bal mascat” s-a jucat cu succes, cunoscând rapid popularitatea, e drept că nu una de nivelul celei a lui „Rigoletto” sau a „Traviatei” De vină nu este, desigur, muzica lui Verdi, ci transplantarea artificială a subiectului, galanteria curţilor europene din epoca rococo-ului neavând nimic comun cu America.

domeniu: 
categorie: