'Căldăruşa' - un festival pe cale să devină tradiţie în Suceava

Aproape toată suflarea comunei sucevene Grăniceşti s-a adunat ieri, pe imaşul localităţii pentru a lua parte la cea de-a III-a ediţie a festivalului folcloric 'Căldăruşa'. Manifestarea a fost organizată de Primăria Grăniceşti în colaborare cu Căminul Cultural şi Şcoala Generală din aceeaşi localitate. Căldăruşa este denumirea populară a lalelei sălbatice (laleaua pestriţă), floare care creşte la limita satelor Grăniceşti şi Calafindeşti pe o suprafaţă de aproximativ 3 hectare, fiind declarată monument al naturii şi ocrotită prin lege. Pe raza judeţului Suceava, călădruşa mai poate fi întâlnită pe suprafeţe extinse în localitatea Horodnic. Festivalul cultural poartă numele acestei flori după exemplul luat de la alte comune sucevene care sărbătoresc asemenea evenimente purtând numele unor plante şi chiar copaci.

Pe scena special amenajată în apropirea terenului de fotbal s-au produs formaţii folclorice ale şcolii generale din satul Călineşti-Enache, Căminului Cultural din Negostina, Căminului Cultural din Dărmăneşti precum şi cele ale Căminului Cultural din localitate. Este vorba de Corul religios “Sfinţii Voievozi”, surorile Crina şi Sânzâiana Mihalciuc şi grupul de copii îndrumat de învăţătoarea Sivia Clipa. Un moment special l-a constituit prezenţa pe scenă a famfarei Căminului Cultural din comuna Făntânele. Invitaţi la acest festival au fost interpretul de muzică populară Sorin Filip şi solistul instrumental Ghiocel Cioltan. În programul manifestării era inclus şi un recital care avea să fie susţinut de Sofia Vicoveanca.

La spectacolul în aer liber au asistat nu numai localnici, ci şi oameni veniţi din satele învecinate. Interesant este faptul că o parte a celor prezenţi au ţinut să vină îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale. Dincolo de festivalul în sine, nu au lipsit berea şi micii servite din belşug. Pentru o zi, oamenii au uitat de grijile cotidiene, relaxându-se în mijlocul naturii. Cei mai bucuroşi de ieşirea în aer liber au fost copii şi tinerii care erau în număr foarte mare. Nu au lipsit nici bătrânii satului. Pe chipurile oamenilor se putea citi mulţumirea că asistă la un eveniment cu adevărat important al localităţii lor. De puţine ori ei reuşesc să se adune laolaltă. Sătenii, în cea mai mare parte agricultori sunt mai tot timpul ocupaţi cu muncile câmpului. Pentru o zi, ţăranii s-au îmbrăcat de sărbătoare şi au petrecut cum numai ei ştiu să o facă. Programul zilei a inclus, dincolo de programul folcloric şi concursuri sportive. Fiecare formaţie, care a evoluat a primit cupe şi diplome de participare.

Festivalul a atras şi micii întreprinzători din zonă care nu au ezitat să-şi expună spre vânzare mărfurile din dotare: acadele, fluiere, baloane, tot felul de mărunţişuri. Unul dintre aceştia ne-a declarat că festivalul e un bun prilej pentru el de a mai scăpa de marfă. Manifestarea nu s-ar fi putut organiza dacă nu ar fi existat şi aportul unor generoşi sponsori.

Primarul comunei, Gheorghe Nuţu spune că manifestarea a ajuns la cea de-a III a ediţie graţie localnicilor care au dorit, după încheierea muncilor câmpului, încă un prilej de a se aduna, de a fi împreună în afară de sărbătorile religioase. “ E o bucurie pentru toţi. Vedeţi, oamenii sunt veseli, sunt relaxaţi... Vom căuta să păstrăm acest festival de o simplitate şi o frumuseţe aparte. Cred că manifestarea va căpata în timp perenitate căci e o binefacere pentru toţi”.

Prezent la eveniment, prim-vicepreşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, Dumitru Morhan ne-a declarat: “Mă simt foarte bine în mijlocul oamenilor, mai ales că sunt originar dintr-o localitate apropiată. Festivalul e un bun prilej de a-l cunoaşte pe cel de lângă tine, de a lega prietenii, de a comunica. Oamenii au nevoie să se întâlnească unii cu alţii, să asiste la astfel de festivaluri care le readuc în atenţie obiceiurile străvechi populare, de multe ori uitate, ori lăsate în părăsire”. El a fost unul dintre principalii sponsori ai ineditei manifestări care se doreşte a rămăne o tradiţie.

domeniu: