Călineşti-Enache (SV) - 600 de ani de la prima atestare documentară

Duminică, satul Călineşti-Enache, comuna Dărmăneşti a sărbătorit 600 de ani de atestare documentară a localităţii. Evenimentul a fost marcat printr-o serie de manifestări culturale de la care nu au lipsit reprezentanţii unor instituţii din judeţ, oameni de cultură şi săteni care au venit cu mic cu mare în centrul localităţii. Ziua a început cu o slujbă religioasă comemorativă, fiind urmată de un discurs al primarului comunei Ilie Robciuc în curtea şcolii de învăţământ gimnazial şi primar. Manifestarea a fost organizată de Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), Consiliul Local Dărmăneşti şi Şcoala Generală din localitate.

În satul Călineşti-Enache, majoritatea populaţiei este ucraineană. Dincolo de un program artistic de mare amploare, UUR a ţinut să-i comemoreze pe cei 2 scriitori de limbă ucraineană: Iuri Lucan şi Iuri Racocea. Pe scena special amenajată au urcat grupuri vocal-coregrafice aparţinând şcolilor din Măriţei, Şerbăuţi, Călineşti Arini, „Ion Creangă” din Suceava, precum şi din satul gazdă. Pe scenă s-au mai produs Grupurile, Vocal Instrumental “Strunele Negostinei” şi “Florile Negostinei”, Grupul „Soacrele” al Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Bucovina, formaţia artistică aparţinând Casei de Cultură din oraşul Siret, taraful Călineşti-Măriţei. Fiecare formaţie folclorică a avut ceva aparte. S-a putut distinge prin cântec şi portul popular. Grija pentru a-şi păstra tradiţia dar şi modul cum a fost reprodusă pe scenă arată clar că nimeni nu-i împiedică să-şi valorifice cultura. Au putut fi întâlniţi oameni care vorbesc limba ucraineană la tot pasul. Şi tot acolo, auzeai vorbind româneşte, iar nimeni nu se simţea deranjat de acest lucru. Dat fiind faptul că localnicii sunt iubitori ai folclorului, evenimentul s-a încheiat cu o horă populară de la care nu au lipsit tinerii şi bătrânii satului. Spre seară, săteni şi invitaţi şi-au strâns mâna, nu înainte de a hotârî să se revadă la Festivalul “Convieţuiri”, care se va desfăşura peste puţin timp, în localitatea suceveană Paltin.

Alături de aproape toată suflarea satului, s-au aflat preşedintele şi prim-vicepreşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Tcaciuc respectiv, Dumitru Morhan; consulul Consulatului Ucrainei la Suceava, Victor Focşa; inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Mihai Vitcu. Sufletul organizării acestei manifestări inedite au fost însă prof. Ioan Cozmei, fiu al satului şi profesorul Vasile Perpeliuc de la unitatea de învăţământ din localitate . Evenimetul n-ar fi reuşit dacă nu s-ar fi găsit oameni cu suflet care au ţinut să fie sponsori, mulţi dintre ei patronii unor firme prospere din localitate sau împrejurimi. Este vorba de societăţile Nicşan şi Bucegi, ambele din Călineşti, Irinest din comuna Milişăuţi, Antah şi Rodacarnol din Măriţei şi Sardonix din Dărmăneşti.

Potrivit izvoarelor istorice, Alexandru Voievod a dăruit, la 7 ianuarie 1403, satul Hreaţca (vechiul toponim) Episcopiei Moldovei „care-i aproape lângă Târgul Sucevei, cu toate hotarele lor vechi şi de demult”. Şi M. Costăchescu, aminteşte în lucrarea „Ştefan cel Mare”, publicată la Iaşi în 1931, despre Alexandru, voievodul moldav, care ar fi dăruit unui boier pe nume Vladfadis , din satul Pătrăuţi, la 10 aprilie 1429-1432, „…satul anume Pătrăuţi la Suceava, ocolul din sus, unde este casa lui şi pe di sus alt cot tij din Pătrăuţi, unde sunt Muntenii şi al treilea cot tij din Pătrăuţi, unde au fost Grecii din Dărmăneşti”.

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Tcaciuc ne-a declarat că evenimentul a fost organizat pentru a marca prima atestare documentară a localităţii, iar până în prezent ucrainenii nu s-au plâns de traiul pe care îl duc în România. “Aici, majoritatea populaţiei este ucraineană dar care trăiesc alături cu românii. Este îmbucurător că nu se înregistrează nici un fel de neînţelegeri între ei, şi împreună putem sărbători această zi. Eu am o vorbă, să de-a Dumnezeu să trăiască românii bine, că pe lângă ei o ducem şi noi”.

Statul român oferă sprijin minorităţilor care trăiesc pe teritoriul României. Pentru etnia ucraineană au fost editate cărţi în limba lor maternă. Nu de mult, profesorul Ion Cozmei s-a ocupat de traducerea antologiei de poezie a poetului ucrainean Taras Şevcenko. De asemena, copii aparţinând acestei minorităţi pot învăţa în şcoli de limbă ucraineană. În cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii “Ştefan cel Mare”, există o secţie de limbă ucraineană. De asemenea, tineri acestei etnii, din judeţul nostru pot să studieze în Ucraina.

domeniu: