Cine este şi ce a făcut până acum Vladimir Putin

Preşedintele rus, Vladimir Putin, intenţiona, în momentul în care a preluat puterea, să instituie 'un stat puternic, fondat pe respectarea democraţiei', însă continuarea reformelor şi restaurarea puterii centrale au fost însoţite de o deviaţie autoritară, comentează agenţiile internaţionale de presă. Controlul exercitat de Kremlin asupra Parlamentului a permis adoptarea unor legi care au înscris Rusia pe calea reformelor. În acest mod au fost promovate 'revoluţia fiscală', care a instituit taxa unică de impozit pe profit de 13 la sută, codul funciar - care a permis ca pămîntul să devină proprietate privată -, reforma pensiilor şi codului muncii, precum şi un proiect de reformă pentru domeniul electricităţii.

În schimb, Parlamentul şi-a pierdut funcţia de organism de control asupra activităţii Guvernului, a apreciat politologul Aleksandr Bim. Populaţia nu este îngrijorată de acest aspect, problema principală constituind-o nivelul de trai, după perioada sovietică şi regimul lui Boris Elţîn.
Ca urmare a influenţei exercitate de Kremlin asupra presei, ruşii au acordat partidului Rusia Unită (pro-Putin) majoritatea voturilor pentru alegerile din decembrie, astfel încît această formaţiune a obţinut două treimi din locurile Parlamentului.

Lupta împotriva sărăciei, unul dintre obiectivele prioritare ale mandatului lui Putin, a condus la scăderea numărului persoanelor cu venituri minime de la 32 la sută la 22 la sută, în decurs de trei ani. Acest lucru a fost posibil datorită creşterii economice rezultate în urma sporirii vînzărilor de petrol, Rusia fiind un important exportator de hidrocarburi.

În ceea ce priveşte alte două obiective - stabilirea unei 'verticalităţi a puterii' şi 'dictatura legii' - rezultatele sînt semnificativ mai slabe. 'Super-prefecţii' care reprezintă Kremlinul în şapte districte ale ţării au o influenţă limitată. De asemenea, nu au fost luate măsurile necesare pentru anihilarea arbitrariului administrativ.
'Pe viitor, cele mai mari probleme par a fi corupţia, birocraţia, atitudinea selectivă şi imprevizibilă a organelor guvernamentale, inclusiv a celor judiciare', a declarat Boris Fiodorov, fost ministru al Finanţelor.
El s-a referit la acţiunile juridice declanşate, anul trecut, împotriva directorilor grupului petrolier Iukos, inclusiv a preşedintelui acestuia, Mihail Hodorkovski, reţinut pentru fraudă fiscală. Fiodorov consideră că zelul Parchetului în dosarul Hodorkovski a fost provocat mai degrabă de ambiţiile politice ale omului de afaceri decît de campania populistă împotriva 'oligarhilor'.
O acţiune care se înscrie în aceeaşi linie i-a determinat pe doi miliardari ruşi, Boris Berezovski şi Vladimir Gusinski, să se refugieze în străinătate, după ce Putin a preluat puterea.
Cel mai sumbru aspect al bilanţului lui Putin rămîne acapararea unei importante părţi a presei şi continuarea conflictului din Cecenia. Cele două posturi naţionale de televiziune, RTR şi Pervy Kanal, sînt sub influenţa Kremlinului, iar postul de televiziune privat NTV, preluat de trustul Gazprom, a renunţat la criticarea puterii.
În ceea ce priveşte conflictul cecen, început în 1999, acesta continuă sub forma unor confruntări periodice şi a unor atentate sîngeroase.

În domeniul politicii externe, Rusia nu a beneficiat decît într-o mică măsură de cooperarea sa cu ţările occidentale în lupta împotriva regimului talibanilor. Autorităţile de la Kremlin au asistat neputincioase la decizia Statelor Unite de a renunţa la Tratatul ABM, precum şi la extinderea NATO pînă la frontierele sale.
Cît despre eforturile depuse pentru integrarea fostelor republici sovietice într-o nouă uniune, acestea au fost contracarate de atragerea statelor respective în Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică.

domeniu: 
categorie: