Cine este generalul Ilie Botoş, recent decorat de Basescu?

Va prezentam scrisoarea trimisă de către  Marian Valer, fost membru al Comisiei guvernamentale de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu, către Consiliul Superior al Magistraturii, în care îi denuţă pe Botoş Ilie, procurorul general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Amărie Ioan, fost procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru fapte penale.

Către CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
În atenţia Ministrului Justiţiei şi Preşedintelui României
Subsemnatul Marian Valer, cu domiciliul în Satu Mare, Piaţa 25 Octombrie bl.11 ap.39, absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş Bolyai Cluj-Napoca, promoţia 1984, cu media generală 9,72, fost procuror (în perioada 1984-1990) şi fost membru al Comisiei guvernamentale de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu ( în 1990), ziarist şi director al cotidianului Gazeta de Nord-Vest (în perioada 1991 -2004), prefect al judeţului Satu Mare (în perioada iulie-decembrie 2004), actualmente director al SC Nord-Vest Trust Media SRL Satu Mare, neangajat politic, formulez prezentul:

DENUNŢ PENAL

împotriva numiţilor Botoş Ilie, procurorul general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Amărie Ioan, fost procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie, solicitînd cercetarea acestora sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului, prevăzută şi pedepsită de art. 264 din Codul penal.

Motive:

I. În cursul anului 2003, la propunerea numitului Botoş Ilie, pe atunci procuror general adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorul general al PNA, Amărie Ioan, l-a numit pe comisarul Şpan Remus şef al proaspăt înfiinţatului Departament al Poliţiei Judiciare a PNA. Pînă atunci, poliţistul Şpan Remus a deţinut funcţiile de şef al Biroului Poliţiei rutiere Baia Mare, şef al Poliţiei oraşului Baia Sprie, şef al Serviciului de informaţii şi protecţie internă (SIPI) Maramureş al MI şi şef al Serviciului de informaţii şi protecţie internă (SIPI) Satu Mare al MI. Promovarea sa în aceste funcţii s-a datorat în primul rînd relaţiilor sale de rudenie cu chestorul şef Abraham Pavel, fost şef al Inspectoratului General al Poliţiei şi secretar de stat în Ministerul de Interne (originar din judeţul Sălaj, dintr-o localitate apropiată judeţului Maramureş), precum şi relaţiilor sale apropiate cu chestorul şef Ardelean Virgil, şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă a Ministerului de Interne -fosta UM 0215, actualmente UM 0962- (originar din judeţul Sălaj, fost şef al Poliţiei municipiului Cluj şi al Poliţiei Capitalei, ajuns în această funcţie cu sprijinul chestorului şef Abraham) şi cu chestorul Pop Nelu, şeful Direcţiei Naţionale a Poliţiei de Frontieră (fost locţiitor al şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş, şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj şi locţiitor al şefului Inspectoratului General al Poliţiei). Procurorul general Botoş şi chestorii Ardelean şi Pop s-au cunoscut la Cluj-Napoca în perioada în care Botoş a activat în cadrul Parchetului militar teritorial Cluj, unde a deţinut funcţiile de adjunct şi de prim-procuror.

În numărul 4084 din data de 27 martie 2004, Gazeta de Nord-Vest a publicat un articol, cu supratitlul "A dat Procurorul General al României mîna cu crima organizată?" şi titlul "ŞEFUL POLIŢIEI PNA ARE DOSAR DE CORUPŢIE!", în care dezvăluia, în esenţă, că, la data respectivă, comisarul Şpan Remus avea înregistrat un dosar la PNA, din care rezulta că ar fi perceput taxe de protecţie de la traficanţi notorii de autoturisme şi de persoane, în perioada în care a deţinut funcţia de şef al Serviciului de informaţii Satu Mare al Ministerului de Interne. Concret, aceste acuzaţii rezultau din convorbirile telefonice ale traficanţilor de maşini Man Gheorghe Dănuţ din Negreşti Oaş şi Opriş Ioan din Satu Mare, care au fost înregistrate în baza unei autorizaţii emise de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu Mare. În această situaţie, conducerea Parchetului de pe lîngă Tribunalul Satu Mare a înregistrat dosarul nr. 176/P/2003 şi a transmis convorbirile incriminatoare procurorului general de atunci al României, Joiţa Tănase, care a dispus înregistrarea unui dosar de cercetare penală pentru acte de corupţie. Ulterior, Joiţa Tănase a plecat în diplomaţie iar dosarul Şpan Remus a fost preluat de noul procuror general, Botoş Ilie, care l-a transmis la PNA, unde a fost înregistrat, la Serviciul Inspecţii, sub nr.111/2003 şi a stat în nelucrare, cu intenţia evidentă de tergiversare, pînă la apariţia dezvăluirilor din presă.

Dezvăluirile făcute de Gazeta de Nord-Vest au fost preluate în data de 2 aprilie 2004 de cotidianele naţionale "România Liberă" şi "Adevărul", sub titlurile "Şeful Poliţiei PNA are dosar penal la ...PNA, "respectiv "Şeful Poliţiei judiciare din PNA-cercetat într-un dosar de corupţie". Procurorul general al României, Botoş Ilie, i-a luat atunci apărarea comisarului Şpan Remus, şeful Departamentului Poliţiei Judiciare din PNA, susţinînd că este vorba de o încercare de compromitere pusă la cale de "capii locali ai serviciilor de informaţii concurente" (vezi „Adevărul" din 2 aprilie 2004). După numai patru zile, respectiv în 5 aprilie, PNA a comunicat că Remus Şpan a fost găsit nevinovat de procurorii care au verificat acuzaţiile de corupţie formulate împotriva sa (este vorba de procurorii Rădescu Elena şi Burlacu Ioan), dispunîndu-se neînceperea urmăririi penale ( vezi „Adevărul" din 6 aprilie 2004). Două zile mai tîrziu, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor a transmis presei un comunicat prin care denunţă scenariul menit să-l compromită pe ofiţerul Şpan Remus (vezi „Gardianul" din 8 aprilie 2004).

Ulterior, pentru a se salva aparenţele, numiţii Man Gheorghe Dănuţ şi Opriş Ioan, din a căror convorbiri telefonice rezulta că au plătit taxe de protecţie comisarului Şpan, au fost ridicaţi cu mascaţi de la domiciliile lor, în data de 20 mai 2004. În aceeaşi zi, au fost reţinuţi de Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în data de 21 mai 2004 Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea lor preventivă pentru săvîrşirea infracţiunilor vamale prevăzute de art. 178 (folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate) şi art. 179 (folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate săvîrşită de una sau mai multe persoane înarmate ori constituite în bandă) din Legea nr.141/1997. Împotriva lor a fost începută urmărirea penală şi pentru săvîrşirea infracţiunilor de uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, fals privind identitatea şi asociere pentru săvîrşirea de infracţiuni. Prin rechizitoriul emis în data de 12 noiembrie 2004, în dosarul nr.319/P/2004, procurorii Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor Man Gheorghe Dănuţ şi Opriş Ioan, doar pentru săvîrşirea infracţiunilor de fals în declaraţii, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi pentru infracţiunea vamală prevăzute de art. 178 din Legea nr.141/1997 (Man), respectiv pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi infracţiunea vamală prevăzute de art. 178 din Legea nr.141/1997 (Opriş ). Infracţiunile de fals şi uz de fals reţinute în sarcina lor se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Însă, în mod curios dacă nu dubios, faţă de inculpaţii Man şi Opriş s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvîrşirea infracţiunilor sancţionate cu pedepsele cele mai mari: fals privind identitatea (închisoare de la 3 luni la 3 ani), infracţiunea vamală prevăzute de art. 179 din Legea nr.141/1997 (închisoare de la 5 la 15 ani) şi asociere pentru săvîrşirea de infracţiuni (închisoare de la 3 la 15 ani). Scoaterea lor de sub urmărire penală nu este motivată sub nici un fel în rechizitor. Pe de altă parte, este de semnalat că în sarcina celor doi inculpaţi s-a reţinut implicarea doar în 30 (Opriş) respectiv 7 (Man) acte infracţionale, deşi existau date şi indicii că aceştia au fost implicaţi în traficarea a circa 180 de autoturisme din Occident.În aceste condiţii, în data de 4 februarie a.c., cei doi inculpaţi au fost puşi în libertate de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, pe rolul căreia a ajuns cauza, în dosarul nr.14.323/2004 (avînd termen de judecată la 21 noiembrie 2005). Toate aceste evoluţii din cauză converg spre ideea că s-a realizat un compromis şi s-a încheiat un tîrg cu inculpaţii Man şi Opriş pentru a nu susţine acuzaţiile împotriva lui Şpan în schimbul unui tratament judiciar mai uşor. Un indiciu al acoperirii lui Şpan este faptul că la dosarul nr.14.323/2004 nu au fost ataşate zecile de casete cu convorbirile înregistrate ale numiţilor Man Gheorghe Dănuţ şi Opriş Ioan.

Conduita infracţională a comisarului Şpan Remus ce rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice înregistrate este sau poate fi confirmată şi de o serie de martori.

Astfel, fostul şef al Secţiei SRI Satu Mare, Vasile Ionel, care a trecut în rezervă în cursul anului trecut, a declarat recent unor ziarişti din presa locală şi centrală (vezi interviul publicat de ziarul „România Liberă" din 21 iunie 2005) că din convorbirile telefonice în discuţie rezultă clar că poliţistul Şpan Remus (pe care-l denumeşte "coordonatorul corupţilor din Satu Mare") a perceput taxe de protecţie (de zeci de mii de euro) de la traficanţii de autoturisme Man Gheorghe Dănuţ şi Opriş Ioan, precum şi că s-a angajat în recuperarea unei datorii de 100 miliarde de lei faţă de patronul unei firme din Negreşti Oaş pentru un comision de 10%. Din înregistrările respective mai rezulta coruperea comisarului şef Mare Petre, actualul şef al UM 0962 Satu Mare, care a primit de la Man şi Opriş un tractor, o remorcă şi o combină. Fostul şef al SRI Satu Mare susţine că a transmis casetele înregistrate cu informările de rigoare (însumînd circa 100 de pagini) şi conducerii centrale a SRI, iar, la un moment dat, procurorul general al PNA, Amărie Ioan, i-a solicitat telefonic (după ce a fost sunat în prealabil de generalul Soare de la SRI) să nu mai transmită înregistrările privind pe Şpan la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu Mare, ci să le transmită direct la PNA. Vasile Ionel i-a solicitat o cerere scrisă în acest sens, dar a primit o solicitare formulată lapidar şi evaziv, astfel că l-a informat pe primul adjunct al directorului SRI, generalul Iancu Valeriu, care i-a comunicat să respecte legea şi să transmită în continuare casetele beneficiarului legal, Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu Mare. A fost evidentă încercarea procurorului general Amărie de a zădărnici aflarea adevărului cu privire la conduita subalternului său Şpan Remus. Totodată, Vasile Ionel confirmă că, în calitate de şef al UM 0962 Satu Mare, numitul Şpan Remus a încălcat Legea siguranţei naţionale prin următoarele practici: efectuarea de înregistrări audio şi video cu altă tehnică decît cea aflată în dotarea SRI, înscrierea în cererea de autorizare a înregistrării convorbirilor telefonice şi a unor numere de telefon ce nu aparţineau persoanei nominalizate în aceasta, ci altor persoane, precum şi deţinerea şi utilizarea de formulare duplicate de cereri de autorizare a înregistrării convorbirilor telefonice cu antetul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Satu Mare pe care le completa el însuşi. Actele cu caracter infracţional ale lui Şpan sînt cunoscute şi pot fi confirmate şi de procurori din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Satu Mare, respectiv de prim-procurorul Gal Radu şi de şeful Secţiei Urmărire Penală, Blahovici Marcel, care au informat şi au sesizat cu privire la acestea conducerea Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În pofida informărilor furnizate de Secţia SRI Satu Mare şi de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu Mare, în cursul lunii iulie 2004, ca urmare a presiunilor procurorului general Botoş Ilie şi a procurorului general al PNA, Amărie Ioan, conducerea centrală a SRI (prin ordin semnat de directorul Timofte Radu, aflat, se pare, în relaţii de rudenie cu procurorul general Botoş, prin soţie), l-a eliberat din funcţie pe colonelul Vasile Ionel, pentru motivul că ar fi furnizat Gazetei de Nord-Vest informaţii despre comisarul Şpan Remus, deşi sursele ziarului au fost cu totul altele. Colonelul Ionel a fost pus la dispoziţia conducerii SRI pentru a fi numit în funcţie în alt judeţ, dar acesta a solicitat să fie trecut în rezervă.

Alte antecedente infracţionale ale comisarului Şpan Remus sînt cunoscute de un fost şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş (relaţiile cu patronul SC Şoricelul SRL Baia Mare, cunoscut ca producător şi comerciant de alcool şi traficant de autoturisme furate), de un fost şef al Secţiei SRI Maramureş (implicarea în traficarea de telefoane mobile furate din ţările Uniunii Europene, sens în care a fost depistat, în două rînduri, de lucrători din posturile locale de poliţie, odată pe raza localităţii Apa din judeţul Satu Mare, cu 500 telefoane în autoturism, şi odată pe raza localităţii Buşag din judeţul Maramureş, cu 700 telefoane în autoturism, toate aceste telefoane fiind preluate din Vama Petea) şi de foşti subalterni din cadrul UM 0962 Satu Mare (relaţiile cu vameşi şi poliţişti de frontieră acuzaţi de acte de corupţie şi de contrabandă ori cu infractori notorii implicaţi în trafic cu autoturisme furate din Occident, trafic cu carne vie şi trafic de droguri). Este de reţinut că şi foşti subalterni susţin că, în perioada 2002-2003, Man şi Opriş s-au bucurat de protecţia lui Şpan, care ar fi intervenit pe lîngă poliţişti din Serviciul de Crimă Organizată Satu Mare (comisarul Zbona Adrian) şi pe lîngă poliţişti din Inspectoratul General al Poliţiei (comisarul şef Neagoe George) pentru a împiedica continuarea cercetării penale împotriva celor doi. De asemenea, foşti subalterni susţin că, prin intermediul unui contrabandist notoriu (Babici Constantin, pe care Şpan l-a răsplătit angajîndu-l pe fiul său Adiel la Bucureşti, în Poliţia Judiciară a PNA, şi ajutîndu-l recent să fie promovat şef al Punctului de Trecere a Frontierei Petea din judeţul Satu Mare) şi a unui vameş corupt (Mic Vasile, care are mai multe dosare pentru acte de corupţie, inclusiv un dosar voluminos înregistrat de aproape trei ani la Serviciul Teritorial Oradea al PNA, pe care Şpan a reuşit să le blocheze) din Satu Mare, Şpan i-a procurat diverse articole de îmbrăcăminte (cămăşi, lenjerie intimă, ciorapi) din Ungaria procurorului general al României, Botoş Ilie. În cursul anului trecut, comanda Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare a înaintat chestorului şef Neagu Aurel, şeful Direcţiei Generale a Poliţiei de Frontieră, o informare amplă cuprinzînd intervenţiile şi afacerile lui Şpan Remus cu vameşi şi poliţişti de frontieră de la Vama Petea, dar aceasta nu a avut nici o finalitate. Ba, mai mult, şeful de atunci al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare, comisarul şef Ardelean Vasile, a trebuit să intre în concediu medical şi să se pensioneze anticipat. În cursul acestui an, în funcţia de şef al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare a fost promovat comisarul şef Pop Ioan, fost şef al Poliţiei municipiului Baia Mare, prieten apropiat şi naş al lui Şpan. Potrivit unor surse din Serviciul Teritorial Oradea al PNA, la acest serviciu este înregistrat un dosar pentru acte de corupţie în care comisarul Şpan este cercetat alături de circa 40 de vameşi şi poliţişti de frontieră din judeţul Satu Mare, de la care colectează periodic sume mari de bani pentru un general de la Bucureşti. Dosarul a stat în nelucrare aproape trei ani datorită imixtiunilor procurorilor generali Amărie şi Botoş.

Conform unor surse din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Satu Mare, în cursul lunii octombrie 2001, în timp ce era şeful Serviciului de Informaţii Satu Mare al MI, Şpan Remus a fost implicat într-un accident mortal de circulaţie, în care autoturismul cu care circula a acroşat într-o noapte, pe raza localităţii Decebal, un bărbat (Botiş Dumitru, de 51 ani, tatăl a 6 copii), în timp ce circula pe ruta Carei-Satu Mare. Întrucît consumaseră băuturi alcoolice atît el cît şi însoţitorul său, ofiţerul Slătian Ioan, Şpan i-a sunat să vină urgent la faţa locului pe fraţii Rusu Remus şi Cristian de la Serviciul Judeţean de Poliţie Rutieră, cu care era în relaţii amicale, solicitîndu-le să declare la venirea echipei de cercetare că a condus autoturismul unul dintre ei. Astfel că Rusu Cristian a declarat că a condus el autoturismul implicat în accident şi, fiind dus la recoltarea probelor biologice, a rezultat o alcoolemie de 0 la mie. În urma cercetărilor efectuate în cauză, neexistînd martori oculari, s-a conchis că, în fapt, culpa accidentului aparţine în exclusivitate victimei (căreia i s-a stabilit în mod suspect o alcoolemie de 2,7 la mie) şi toată lumea a scăpat cu faţa curată. Autoturismul cu care a fost comis accidentul era înmatriculat pe firma SC Dallas SRL din Negreşti Oaş, sub nr. SM.99.RIO, şi cu acesta a circulat o perioadă îndelungată traficantul Man Dănuţ, protejatul lui Şpan. Victima a fost lovită în zona unei treceri de pietoni (singura din localitate şi care a fost ulterior desfiinţată), iar fiul mai mare al victimei care a ajuns la faţa locului după accident declară că au fost măsurate urme de frînare de 31,5 m. Lungimea urmelor de frînare denotă că autoturismul a circulat cu o viteză foarte mare şi, avînd în vedere că victima a fost lovită în zona unei treceri de pietoni, culpa conducătorului auto nu poate fi în nici un fel exclusă. Asupra familiei victimei s-au făcut însă presiuni să nu reclame accidentul şi să se împace cu autorul declarat, aparţinătorii primind în schimbul tăcerii suma de 45 milioane lei. Şpan s-a revanşat în acest an faţă de fraţii Rusu, după ce Rusu Remus a fost depistat că a condus cu o alcoolemie de 2 la mie, în urma unei tamponări cu numitul Mitraşca Gabriel din Satu Mare, care a fost depistat cu o alcoolemie de 1,2 la mie. În urma intervenţiei lui Şpan, poliţistul Rusu Remus a obţinut de la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici" un buletin conform căreia a avut o alcoolemie de doar 0,4 la mie, astfel încît să nu i se mai poate reţine infracţiunea de conducere cu o alcoolemie peste limita legală. Mai mult, de la 1 aprilie a.c., Şpan l-a angajat şofer, pe maşina sa de serviciu, pe Rusu Remus.

Conform unor surse din Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu Mare, confirmate în parte de şoferul său din perioada respectivă, Nagy Csaba, la Serviciul Teritorial Oradea al PNA ar fi fost înregistrată, în cursul anului 2003, o plîngere penală împotriva numitului Şpan Remus pentru tentativă de înşelăciune calificată. Conform acestei plîngeri, Şpan ar fi încercat să fraudeze societatea de asigurări Asirom, autoînscenîndu-şi avarierea autoturismului proprietate personală (Volkswagen Passat) şi făcînd demersuri pentru plata despăgubirilor prevăzute în poliţa de asigurare. Autoturismul respectiv ar fi fost introdus în ţară cu concursul inculpaţilor Man şi Opriş, fără plata taxelor vamale, iar după ce a survenit sesizarea penală l-a vîndut.

Potrivit unor surse din SIPI şi din SIPA Satu Mare, în primăvara acestui an, un condamnat încarcerat în Arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Satu Mare, Negrea Ioan din Baia Mare, a declarat, în mai multe rînduri, că i-a dat un autoturism Audi A6 şi o sumă în valută comisarului Şpan Remus pentru a-i rezolva o graţiere personală la Preşedinţia României în decembrie 2004. Negrea a afirmat că banii i-au fost solicitaţi de Şpan cu menţiunea că trebuie să-i dea procurorului general Botoş. Cert este că Negrea Ioan a fost condamnat, prin sentinţa penală a Judecătoriei Baia Mare nr.1.607/2002, rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Cluj nr.684/RE/2004, la o pedeapsă de un an închisoare pentru infracţiunea de folosire la autoritatea vamală a documentelor vamale, de transport sau comerciale, falsificate, pentru care este prevăzută o pedeapsă de 3 la 10 ani închisoare. Pentru a beneficia de clemenţa prezidenţială, Negrea s-a prezentat pentru încarcerare cu cîteva zile înaintea emiterii decretului prezidenţial de graţiere personală, fapt petrecut la 16 decembrie 2004. Negrea s-a prezentat la Arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Satu Mare, deşi în mod normal ar fi trebuit să se prezinte la la Arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş, judeţul său de domiciliu. A făcut acest lucru la recomandarea lui Şpan, întrucît în Arestul IJP Maramureş ar fi intrat în raza de activitate a şefului UM 0962 Maramureş, Vasile Mureşan, cu care Şpan se află în relaţii conflictuale. Negrea figurează pe decretul de graţiere personală semnat de fostul preşedinte Ion Iliescu, dar nu a mai fost pus în libertate întrucît decretul a fost revocat după cîteva zile din cauza fostului lider al minerilor din Valea Jiului, Cozma Miron, care era principalul beneficiar al acestuia. Dubios este, pe de o parte, că Negrea a fost graţiat pe motivul că este singura sursă de întreţinere a familiei, deşi nu era încadrat în muncă şi nu avea surse sigure de existenţă, iar, pe de altă parte, nu avea avizul necesar de la Ministerul Justiţiei ca şi ceilalţi graţiaţi de pe listă. Văzînd că nu este eliberat, Negrea a dezvăluit combinaţia sa cu Şpan, iar la începutul lunii iunie a.c. a fost liberat condiţionat după ispăşirea a jumătate din pedeapsă. Dezvăluirile făcute de Negrea Ioan au fost raportate şefului Serviciului Cercetări Penale Satu Mare, comisarul Hotea Ioan, în subordinea căruia se afla arestul IJP, dar acesta nu a sesizat instituţiile competente întrucît se afla în relaţii de prietenie cu Şpan. Drept recunoştinţă, la propunerea şi cu concursul comisarului Şpan, Hotea a fost promovat recent şef al Serviciului Teritorial Oradea al Direcţiei Anticorupţie din MAI. Şpan şi-a promovat un alt apropiat, pe subcomisarul Maxim Vasile (ce i-a fost subaltern la SIPI Satu Mare şi în Departamentul Poliţiei Judiciare a PNA) în fruntea Serviciului teritorial Cluj a Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI. În ultima perioadă, Şpan s-a lăudat de mai multe ori că are toată Transilvania sub controlul său.

Şefii lui Şpan din ultimii ani, de la chestorul şef Ardelean pînă la procurorii generali Botoş şi Amărie, l-au ridicat în slăvi pe acesta pentru meritele şi abilităţile dovedite în soluţionarea unor dosare complexe, în perioada cît a fost şeful SIPI Satu Mare, soldate cu arestarea a circa 50 de tineri din judeţele Satu Mare, Maramureş, Cluj, Bistriţa şi Bihor pentru consum sau trafic de droguri ori cu arestarea foştilor şefi ai Serviciului Judeţean de Poliţie Rutieră Satu Mare (Pop Ioan şi Bura Adrian) şi a patronului şcolii de şoferi AGO Satu Mare (Giurgi Gheorghe), pentru luare respectiv dare de mită. În ambele dosare Şpan a avut însă şi anumite interese şi beneficii proprii. Astfel, prin arestarea şefilor Poliţiei Rutiere Satu Mare şi a patronului şcolii de şoferi AGO Satu Mare, a urmărit să aducă la Satu Mare şi să-i creeze monopol în domeniul obţinerii permiselor de conducere auto şcolii de şoferi patronată de fratele său la Baia Mare, SC Auto Driver Premix SRL. Cu cîteva zile înainte de arestarea foştilor şefi ai Poliţiei Rutiere Satu Mare, comisarul Şpan a avut o întîlnire cu comisarul Bura Adrian la Sinaia, după care familiile celor doi poliţişti au predat suma de 70.000 euro pentru a se rezolva la nivelul conducerii PNA punerea lor în libertate. Cei doi poliţişti au rămas arestaţi iar ulterior au fost condamnaţi, dar aparţinătorii lor au rămas cu banii luaţi, destinaţia acestora fiind cunoscută de comisarul Şpan. Iar, referitor la dosarul drogaţilor arestaţi la Satu Mare, conform unor surse din Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Şpan i-ar fi avertizat pe unii dintre marii consumatori şi traficanţi de droguri din zonă, cum ar fi fraţii Ţînţaş din Negreşti Oaş, fiii unui binecunoscut miliardar, să nu participe la petrecerea la care s-a operat capturarea acestora şi ar fi primit drept răsplată de la aceştia un autoturism Volkswagen Passat, de provenienţă dubioasă.

Relaţiile apropiate dintre comisarul Şpan Remus şi procurorul general Botoş Ilie au devenit de notorietate în cursul ultimilor doi ani. Cei doi se întîlneau aproape zilnic, se tutuiesc şi au locuit la Bucureşti în apartamente situate în acelaşi imobil, la acelaşi etaj şi pe acelaşi palier (uşă în uşă). Pe de altă parte, procurorul general Botoş Ilie l-a făcut pe Şpan cadru universitar (asistent) cedîndu-i cursurile de "Criminalistică " pe care le preda la Facultatea de Drept a Universităţii Bogdan Vodă din Cluj (patronată de un cetăţean arab arestat cu cîţiva ani în urmă pentru fals şi evaziune fiscală de miliarde de lei) şi l-a ajutat să se înscrie la două doctorate, făcîndu-i recomandările de rigoare: la Drept penal la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca şi la Securitate naţională la Universitatea Nicolae Titulescu (sub îndrumarea prof.univ.dr. Gabriel Oprea, fost ministru, actualmente deputat PSD). La sfîrşitul lunii martie a.c., în contextul în care reprezentanţi ai actualei puteri, ai societăţii civile şi a massmedia au solicitat demisia procurorului general al PNA, Amărie Ioan, şi chiar a procurorului general al României, Botoş Ilie, comisarul Şpan Remus s-a transferat din funcţia de şef al Departamentului de Poliţie Judiciară a PNA în funcţia de prim adjunct al proaspăt înfiinţatei Direcţii Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor (în fruntea căreia a fost numit procurorul Sîntion). Şpan a fost ajutat în acest demers de senatorul PNL Norica Nicolai, membru al Comisiei parlamentare pentru apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, care se află în relaţii apropiate cu chestorul şef Abraham Pavel din perioada cît au fost secretari de stat (susţinuţi de PNŢCD) în guvernul Victor Ciorbea. Conform afirmaţiilor unui fost subaltern din Departamentul Poliţiei Judiciare a PNA, Babici Adiel, cu ocazia transferului, comisarul Şpan Remus nu a predat şapte dosare de corupţie şi nu poate justifica lipsa acestora.

Consider că prin conduita lor şi a instituţiilor pe care le conduc, procurorul general al României, Botoş Ilie, şi procurorul general al PNA, Amărie Ioan, au dat ajutor infractorului Şpan Remus pentru a zădărnici urmărirea penală împotriva acestuia. Nici actualii săi şefi din Ministerul Administraţiei şi Internelor nu au depus nici o diligenţă pentru clarificarea situaţiei sale, deşi o parte din acuzele conţinute de acest autodenunţ au fost prezentate de ziarul România Liberă în 21, respectiv 30 iunie 2005 (în interviul luat fostului şef al Secţiei Judeţene Satu Mare a SRI, Vasile Ionel, intitulat "Comisarul Şpan este coordonatorul corupţilor" şi articolul intitulat "Şpan-comisarul tartor").

II. În data de 17 octombrie 2003, în timp ce era arestat de PNA pentru mai multe infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice sau personale, fostul primar PSD al municipiului Satu Mare, Anderco Horea, a făcut un autodenunţ pentru a beneficia de reducerea de pedeapsă stipulată de art. 19 din OUG nr.43/2002, pe care l-a formulat în scris în faţa procurorului anchetator Miclescu Horia Adrian (promovat ulterior procuror general adjunct al PNA) şi a avocatului său, Şuta Dan.

În esenţă, prin acest autodenunţ, Anderco Horea declara cum, cu cîteva zile înainte de a fi arestat (fapt petrecut în data de 9 aprilie 2003), a predat unui lider al lumii interlope din nord-vestul României, Blaga Tiberiu Atilla, suma de 120.000 de euro pentru a fi oferită conducerii centrale a PNA prin intermediul unui poliţist (ofiţer anticrimă organizată şi antidrog) din Bucureşti, Mateescu Horia. Anderco motivează că a dat această sumă pentru a nu fi arestat şi pentru a primi o soluţie favorabilă în dosarul ce-i era instrumentat de PNA începînd din luna octombrie 2004. Liderul interlop Blaga Tiberiu Attila este cunoscut ca şef al unei bande ce fura şi trafica autoturisme de lux din Occident în zona de nord-vest a ţării. În perioada 1991 -2002, Blaga a fost arestat de cinci ori, a fost dat în urmărire generală de trei ori şi a suferit nouă condamnări penale, dar, întrucît a beneficiat de protecţie atît la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei cît şi la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Satu Mare, a fost încarcerat de abia la începutul anului 2004, actualmente aflîndu-se în Penitenciarul Satu Mare în executarea pedepsei rezultante de şase ani de închisoare. Mateescu Horea este fiul generalului de poliţie în rezervă Mateescu Călin (care a fost şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate sub preşedinţia lui Constantinescu) şi avea la data respectivă gradul de căpitan (inspector principal) la Direcţia de combatere a crimei organizate şi antidrog din IGP (între timp a fost avansat comisar şef). În timpul directoratului lui Harnagea Cătălin, Mateescu Horia a fost angajat la Serviciul de Informaţii Externe, în cadrul formaţiunii C desprinsă din formaţiunea Y a fostei DIE, unitate care se ocupa cu lichidarea duşmanilor externi ai regimului ceauşist. Mateescu Horia a fost dat ulterior afară din SIE datorită consumului de alcool şi droguri, cu ocazia unui beţii pierzînd mai multe ştampile de la SIE. Recent au apărut dezvăluiri în presa centrală (în Jurnalul Naţional şi Gardianul) din care reieşea că poliţistul Mateescu Horia a fost implicat în 2002 în scandalul „Cocaină din Venezuela"; conform autodenunţului şi declaraţiei agentului acoperit Dumitrecu Petre, a dispărut cantitatea de 6 kg cocaină, pe care a adus-o din Venezuela în România în cadrul unui transport, dirijat şi controlat, ce a constituit obiectul unei operaţiuni în care au fost implicaţi poliţiştii Mateescu Horia şi Pitcovici Petru din cadul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate. Infractorul Blaga şi poliţistul Mateescu au fost în relaţii strînse de prietenie şi de complicitate, ţinînd cont că Mateescu l-a scăpat pe Blaga în două rînduri, în timp ce era dat în urmărire generală: prima oară l-a ascuns aproape un an în Bucureşti (se pare că în locuinţa personală), a doua oară l-a trecut peste frontieră în Ungaria transportîndu-l pînă în Austria. Poliţistul Mateescu Horia a fost filmat pe o casetă video la o petrecere oferită la Satu Mare de Blaga Tiberiu Attila şi de alţi şefi de bandă (casetă ce a ajuns în posesia UM 0962), în care Mateescu apare cu părul legat în coamă, cu un cercel într-o ureche şi cu o expresie facială de drogat.

Autodenunţul fostului primar Anderco a fost publicat integral de ziarul "România Liberă" din 4 februarie a.c., iar în ziua următoare a fost republicat de ziarele locale Gazeta de Nord-Vest, Informaţia Zilei şi Glasul Sătmarului din Satu Mare. Dubios este că pînă la publicarea în presă a acestui autodenunţ, timp de un an şi trei luni, PNA nu a efectuat nici un fel de cercetări pentru a stabili unde a ajuns suma de 120.000 de euro oferită de ex-primarul Anderco, cu titlu de mită. După dezvăluirile din presă, PNA a efectuat acte premergătoare formale, pe care le-a finalizat rapid (în termen de numai 40 de zile) prin emiterea unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale în data de 14 martie a.c. (în dosarul nr.404/P/2004). Motivarea PNA este că "aspectele sesizate în autodenunţ nu se confirmă în contextul în care nici una din persoanele indicate de către acesta ca fiind implicate în comiterea unui trafic de influenţă pe lîngă procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie nu susţin denunţul evidenţiind o altă stare de fapt", astfel că "faptele cuprinse în autodenunţul formulat de către Anderco Horea nu pot fi susţinute în lipsa oricăror date sau indicii temeinice care să evidenţieze realitatea faptică a celor sesizate".

Procurorii PNA nu au acordat relevanţa cuvenită autodenunţului dat cu lux de amănunte de Anderco Horea şi nu au luat în considerare că afirmaţiile sale se coroborează cu declaraţiile administratorilor firmelor Florisal, Samcif şi Alfa Rom din Satu Mare (firme ce se ocupau cu salubrizarea şi reparaţia străzilor din oraş), care i-au dat, la solicitarea sa, suma de 60.000 euro pentru a-şi rezolva problemele de la PNA, precum şi cu extrasul de cont bancar din care rezultă că în perioada respectivă (în 7 aprilie 2003) Anderco a scos de la BRD Satu Mare 50.000 euro, pentru a completa diferenţa pînă la 120.000 euro (10.000 euro punîndu-i din banii din casă). Este de reţinut din autodenunţ că Blaga Tiberiu Attila i-a spus, referitor la suma pretinsă, că "Atîta cere Amărie" (procurorul general al PNA), precum şi că după audierea sa din 24 februarie 2003 (în timpul căreia procurorul Chiciu Alexandru, şeful Secţiei cauze conexe din PNA, care a coordonat ancheta din partea conducerii PNA, i-a spus avocatului său Toma Dragomir "Domnule avocat, clientul dvs. nu va fi arestat", iar la întrebarea avocatului "Niciodată?", a răspuns "Poate la 80 de ani cînd va comite un viol asupra unei babe") i s-a întărit convingerea că "reţeaua" pe care trebuie să transmită banii către conducerea centrală a PNA funcţionează. Realitatea este că procurorul general Amărie Ioan şi procurorul şef de secţie Chiciu Alexandru nu au fost de acord cu arestarea fostului primar Anderco Horea, iar acest fapt s-a realizat ulterior, în 9 aprilie 2003, ca urmare a ameninţării unui procuror anchetator cu demisia şi dezvăluirea în presă a atitudinii concesive a conducerii PNA faţă de cazul şi persoana lui Anderco. Cu cîteva zile înainte de arestarea lui Anderco, procurorului Chiciu i s-a retras coordonarea anchetei, asupra sa planînd bănuieli că ar fi fost corupt, iar în locul său a fost desemnat procurorul Miclescu Horia Adrian, care a dispus arestarea iar ulterior trimiterea în judecată a fostului primar de Satu Mare. Suspiciunile la adresa procurorului Chiciu şi a procurorului general Amărie sînt confirmate ulterior de procurorul general adjunct Miclescu Horia Adrian într-un drept la replică adresat ziarului Ziua.

PNA i-a audiat sumar şi formal pe condamnatul Blaga Tiberiu Attila şi pe poliţistul Mateescu Horia, nu a efectuat confruntări cu inculpatul Anderco Horea şi nu i-a audiat deloc pe avocaţii Toma Dragomir şi Şuta Dan şi pe administratorii firmelor Florisal (Iuoraş Alexandru), Samcif (Dinu Adrian) şi Alfa Rom (Surducan Dorel) care i-au dat lui Anderco suma de 60.000 euro. Procurorii PNA nu au valorificat nici cartelele telefonice pre-pay predate de Anderco, pe care acesta susţine că le-a utilizat cu prilejul convorbirilor telefonice purtate cu Blaga, şi nici fotografiile în care poliţistul Mateescu a fost surprins la Satu Mare în data de 8 martie 2003, la o petrecere cu capii lumii interlope din nord-vestul României, care le-au fost remise şi care se coroborează cu afirmaţiile lui Anderco privind prezenţa lui Mateescu la Satu Mare. Este evident că subalternii lui Amărie nu au depus diligenţe pentru aflarea adevărului cu privire la pretinsa mită către conducerea centrală a PNA, preferînd escamotarea acesteia şi zădărnicirea urmăririi penale.

O dovadă a escamotării adevărului de către PNA o constituie faptul că, deşi redacţia ziarului Gazeta de Nord-Vest a înaintat, la termenul din 21.02.2005, o adresă Tribunalului Alba, unde se judecă dosarul fostului primar Anderco (sub nr.7583/2003), prin care semnalam că acesta a recunoscut printr-un autodenunţ că a oferit mită de 120.000 euro conducerii centrale a PNA şi că deţinem informaţii că anterior a oferit suma de 100.000 dolari pentru a obţine neînceperea urmăririi penale într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Oradea, iar ulterior a oferit suma de 30.000 euro pentru mituirea unor magistraţi din Alba Iulia, cu toate că instanţa de judecată a trimis sesizarea noastră la PNA pentru a se efectua cercetările de rigoare, nu am fost contactaţi niciodată pentru a oferi detalii sau probe, PNA limitîndu-se să comunice Tribunalului Alba, după circa o lună, soluţia de neîncepere a urmăririi penale emisă în dosarul nr. 404/P/2004 cu privire la mita de 120.000 euro.

Pe de altă parte, deşi cu ocazia audierii sale privind autodenunţul lui Anderco, Blaga Tiberiu Attila a declarat că acesta i-a oferit sume de bani pentru a angaja rackeţi care să-l extermine fizic pe subsemnatul Marian Valer (ce aveam atunci calitatea de director al ziarului Gazeta de Nord-Vest, care a publicat dezvăluirile privind afacerile primarului Anderco ce au declanşat ancheta PNA) furnizîndu-i fotografii, date personale şi traseul pe care mă deplasam în perioada respectivă, în fiecare zi de vineri, la familia mea din Cluj-Napoca, PNA nu a sesizat instituţia competentă, Parchetul de pe lîngă Tibunalul Satu Mare, pentru a efectua cercetări sub aspectul instigării la infracţiunea de omor calificat (cu premeditare), omisiune ce susţine, încă o dată, versiunea că nu s-a dorit aflarea adevărului în cauză. Conform ziarului „Ziua" din 28 martie 2005, reprezentanţi ai PNA au declarat că nu s-a procedat, mai departe, la anchetarea aspectelor privitoare la planul de executare a ziaristului Valer Marian întrucît a fost instigare neurmată de executare. O asemenea motivare este pur şi simplu absurdă, avînd în vedere că, potrivit dispoziţiilor art.29 alin.2 din Codul penal, instigarea neurmată de executare nu se sancţionează dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mică. Ori, în speţă, pentru instigare la omor calificat (cu premeditare) pedeapsa prevăzută de lege este închisoare de la 15 la 25 ani, deci sînt aplicabile dispoziţiile art.29 alin.1 din Codul penal, care prevăd că actele de instigare neurmate de executarea faptei se sancţionează cu o pedeapsă între minimul special al pedepsei pentru infracţiunea la care s-a instigat (15 ani în cazul de faţă) şi minimul general (15 zile).

În plus, din autodenunţul lui Anderco Horea şi din declaraţiile lui Blaga Tiberiu Attila rezultă că la întîlnirile şi discuţiile de la Poiana Braşov şi de la Satu Mare cu privire la mituirea conducerii centrale a PNA şi la exterminarea mea fizică a fost prezent, alături de poliţistul Mateescu Horia, şi un coleg al acestuia, prezentat şi numit "Pepi". Din autodenunţul şi declaraţia agentului acoperit Dumitrescu Petre, am reuşit să-l identific pe acest "Pepi" ca fiind ofiţerul de poliţie Pitcovici Petre, coleg cu Mateescu în cadul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate. Pitcovici Petre apare în dreapta lui Mateescu Horia, cu ochelari şi barbişon, în fotografiile surprinse la petrecerea organizată în data de 8 martie 2003 la Satu Mare de şefii lumii interlope. Poreclit între colegi sau în mediile interlope "Pepi", "Grasul" sau "Rusul", ofiţerul Pitcovici Petre a avut, în cadrul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate, atribuţii şi legături cu spaţiul ex-sovietic (Rusia, Ucraina, ş.a.) şi există indicii că acesta urma să contacteze rackeţii necesari pentru lichidarea mea fizică şi să organizeze o întîlnire a acestora cu primarul Anderco în oraşul Dej din judeţul Cluj. Din autodenunţul lui Anderco mai rezultă că, înafara mitei de 120.000 euro pentru conducerea centrală a PNA, acesta le-a oferit lui Mateescu şi Pitcovici, în cinci rînduri, suma totală de 23.500 euro (din care, în două rînduri, cîte 10.000 euro, în alte două rînduri cîte 1.500 euro şi o dată 500 euro). Este posibil ca o parte din aceşti bani să constituie un avans sau plata integrală pentru lichidarea mea fizică, dar procurorii şi organele de cercetare penală nu au efectuat verificări cu privire la scopul pentru care au fost oferiţi aceşti bani.

Menţionez că în cursul acestui an am sesizat Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu Mare pentru a efectua cercetări împotriva fostului primar Anderco Horea sub aspectul infracţiunii de instigare la omor calificat (prev.şi ped. de art.175 alin.1 lit.a din Codul penal) şi împotriva poliţiştilor Mateescu Horia şi Pitcovici Petre, sub aspectul infracţiunii de complicitate la instigare la omor calificat (prev.şi ped. de art.26 rap. la art.25 comb. cu art.175 alin.1 lit.a din Codul penal). Plîngerea mea penală şi completările la aceasta constituie obiectul dosarului Parchetului de pe lîngă Tribunalul Satu Mare nr.174/P/25.02.2005, dar ancheta este tergiversată şi în acest dosar, trecînd peste 8 luni de la sesizarea Parchetului.

Consider că din datele prezentate rezultă, în mod evident, că procurorii generali Botoş Ilie şi Amărie Ioan au zădărnicit aflarea adevărului în cauzele penale privind pe poliţiştii Şpan Remus şi Mateescu Horia, indivizi corupţi şi cu veleităţi criminale, ajunşi prin nepotism în vîrful sistemului judiciar şi poliţienesc din România.

Pentru considerentele expuse, solicit cercetarea şi tragerea la răspundere penală a numiţilor Botoş Ilie şi Amărie Ioan pentru infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută şi pedepsită de art. 264 din Codul penal.

Totodată, solicit cercetarea şi tragerea la răspundere penală a numiţilor Şpan Remus şi Mateescu Horia pentru acte de corupţie şi de crimă organizată, comise sub forma autoratului sau complicităţii, precum şi infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale emisă de PNA în dosarul nr.404/P/2004, identificarea şi tragerea la răspundere penală a magistraţilor de la Parchetul Naţional Anticorupţie, Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Alba care au primit de la fostul primar al municipiului Satu Mare, Anderco Horea, cu titlu de mită, sumele de 120.000 euro, 100.000 dolari respectiv 30.000 euro.

Am formulat prezentul denunţ penal animat de dorinţa sinceră de a contribui la stîrpirea corupţiei şi banditismului de la vîrful magistraturii şi poliţiei române.

În probaţiune, depun copii de pe articolele publicate de ziarele Gazeta de Nord-Vest, România Liberă, Adevărul, Gardianul, Ziua, denunţul adresat ziarului Gazeta de Nord-Vest, nota de informare parvenită de la SIPI Satu Mare, interviul fostului şef al Secţiei SRI Satu Mare, Vasile Ionel (înregistrare audio transcrisă), autodenunţ formulat de Anderco Horea, dreptul la replică al procurorului general adjunct Miclescu Horia Adrian, adresa înaintată Tribunalului Alba de către ziarul Gazeta de Nord-Vest, motivarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale emisă de PNA în dosarul nr. 404/P/2004, autodenunţul şi declaraţia agentului acoperit Dumitrescu Petre, fotografii cu poliţiştii Mateescu Horia şi Pitcovivi Petre, plîngerea penală, memoriul şi completarea la acestea depuse în dosarul nr.74/P/2005.

domeniu: 
categorie: