Dictionar de arta: Stilul Baroc

Prof. Simion Romulus,
Şc.Valea Mare-Ştefăneşti, Argeş


Click pe imagine...

 

 


 

Arta si arhitectura Baroc

Baroc
 1600 – 1750.
 Din cuvantul portughez “barocca”,     insemnand “o perla cu forme neregulată.”
 Implica iregularitate , ciudatenie si extravaganta.
Biserica catolică vedea modul în care dramatismul stilului ar putea atrage oamenii spre religie iar burghezia considera barocul arhitectural şi artistic ca un mod de atrage clienţi şi de a face concurenţă economică

  • Stilul arhitectonic si artistic baroc
  • Emotional.
  • Culori mai stralucitoare decat lumina; mai intunecate decat intunericul.
  • Impotriva reformei in arta.
  • Picturile si sculpturile din biserici  transmiteau mesaje atat analfabetilor  cat si celor invatati.
  • Arta ecleziastica.
  • Cu cat e mai dramatic cu atat mai bine !

 

Contra-Reformismul
Arhitectura bisericeasca

În arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce conferă măreţie şi grandoare, aşa cum ar fi: coloane masive, bolţi înalte, arcade largi, domuri copleşitoare, culori de intensităţi puternic contrastante (aşa-numita metodă a clar-obscurului, care a fost folosită în special în pictură), volume şi spaţii goale impresionante.

Comparate cu clădirile realizate anterior, interiorul unei clădiri executate în stil baroc aduce ca una din inovaţiile sale esenţiale folosirea unui imens spaţiu interior la intrare urmat de existenţa unor scări monumentale ce leagă parterul cu celelalte nivele ale clădiri

 

Contra-Reformismul
Arta in Biserica

Pictorii care au excelat în folosirea elementelor stilului baroc în pictură au folosit în mod accentuat figuri umane surprinse în decursul mişcării, puternice contraste de lumină şi întuneric (acea tehnică cunoscută sub numele generic de clarobscur), culori puternice
Aidoma sculpturilor cu un singur personaj, în cele de tip baroc având mai multe fiinţe umane prezente, aflate întotdeauna în mijlocul unei acţiuni comune, grupul afişează o anumită importanţă sau gravitate, dând solemnitate momentului surprins.

“Sfantul  Francis in ecstaz” de Caravaggio, 1595
“Biciuirea lui Christos” de Caravaggio
“David si Goliat”  de  Caravaggio
“Salome  impreuna cu capul lui Ioan Botezatorul” de  Caravaggio
“Jocul de carti” de Caravaggio, 1595
“Autoportret: Artistul” de Artemisia Gentileschi,1638-1639
“Judith decapitand pe Holofernes” de Artemisia Gentileschi,1612-1621
“Fecioara Maria aparand Sfantului Hyacinthe” de Lodovico Carracci1594
“Haina cu sangele lui Iosif adusa luiJacob” de Diego Velázquez, 1630
“Hristos pe cruce” de Diego Velázquez, 1632
“Sfantul Francis in meditatie” de Francisco de Zurbarán
“Sfantul Bonaventure pe patul mortii” de Francisco de Zurbarán, 1629
“Coborarea de pe cruce” de Peter Paul Reubens1610-11
“Lamentatia” de Peter Paul Reubens1609-11
“Batalia de pe Amazon” de Peter Paul Reubens
“Gradina iubirii” de Peter Paul Reubens, 1630-32
“Extazul  Sfintei Theresa din Avila” de Gianlorenzo Bernini1 647-52
“Bustul lui  Louis XIV”de Bernini
“Bustul lui Cardinal Richelieu”de Bernini
“Louis XVI” de HyacintheRigauld

Locuinta din perioada baroc

Mobila baroc
Forme curbe ample bogăţie în ornamentare şi detalii sculpturale numeroase Picioarele scaunelor sunt frecvent curbate terminându-se într-o formă stilizată ce aminteşte de laba unor canine şi/sau feline
Camera  baroc
Giovanni Francesco Marchini, 1702-1736

Forme muzicale ale muzicii baroc instrumentale

Dansuri -- bourreé, menuet, hornpipe, air, allemande, courante, sarabande, gigue

Suite de dansuri -- melodii în aceeaşi cheie armonică, care sunt "împletite" împreună

Fugă -- Un instrument porneşte o melodie cu o temă şi este imitat de un altul ce cântă de un altul ce cântă o piesă polifonică. Are doar un mod, dar mai multe părţi (tema, contrasubiectul şi expunerea).

Preludiu -- o introducere muzicală la o piesă muzicală bine structurată.
Concerto grosso -- Are dinamică "terasată" pentru că acesta este tipul de melodie; un grup restrâns cântă cu un grup mare.
Sonată -- Piesă în mai mulţi timpi cântată de unul sau două instrumente. Cei trei timpi sunt, de obicei, repede/încet/repede.
Concerto -- Piesă muzicală complexă cântată de un instrument solo şi orchestră.
          
Compozitori
Johann Sebastian Bach (1685 - 1750) -- Arta fugii
François Couperin
Georg Friedrich Händel (1685 - 1759) -- Water Music Suite
Jean-Baptiste Lully
Claudio Monteverdi
Jacopo Peri
Jean-Philippe Rameau
Domenico Scarlatti (1685 - 1757) -- Sonate pentru cembalo sau harpsicord
Georg Philipp Telemann (1681 - 1767) -- Der Tag des Gerichts (Ziua Judecăţii), 1762
Antonio Vivaldi (1678 - 1741) -- L'Estro Armonico

domeniu: 
categorie: