Dictionar medical: Azi, Botulismul

Botulismul este o boala infectioasa neurotoxica, paralitica si extrem de severa, ce debuteaza prin afectarea nervilor cranieni si a ulterior a celor rahidieni (nervii maduvei spinarii). Boala este produsa de bacilul (bacterie in forma de bastonas) Clostridium Botulinum, care secreta o neurotoxina de origine proteica foarte puternica. Toxina botulinica este cea mai puternica dintre toxinele cunoscute in practica medicala.

 

Functie de modalitatea de infectare, cazurile de botulism pot fi impartite in patru categorii clinice:
-botulismul alimentar: pacientul ingera alimente contaminate cu toxina botulinica.
-botulismul ranilor: toxina ajunge in organism de la nivelul plagilor murdare, contaminate cu bacil.
-botulismul sugarilor: apre prin ingestia sporilor bacilului, care vor germina in intestin.
-tipul nedeterminat de botulism: apare atat la copii cat si la adulti, prin ingerarea agentului patogen.

Clostridium Botulinum este un bacil anaerob, gram-pozitiv, capabil de a forma spori (forma de rezistenta a bacilului intr-un mediu ostil), este raspandit peste tot in sol si in mediul acvatic, fiind capabil de a elabora cea mai puternica exotoxina cunoscuta pana in prezent.

Exista mai multe tipuri de bacili botulinici, notati cu litere de la A la G, functie de natura toxinei eliberate. Sporii sunt rezistenti in mediul extern si cu greu pot fi distrusi prin fierbere. Anumite tulpini ce Clostridium pot altera alimentele pe care le contamineaza, datorita activitatii enzimatice proteolitice.

Poarta de patrundere a infectiei este cea digestiva (prin alimente contaminate) sau prin solutii de continuitate (plagi). In conditii de anaerobioza (lipsa aerului), sporul germineaza, se transforma in bacil activ si incepe productia intensa de neurotoxina. Neurotoxina patrunsa in circulatie va fi transportata catre terminatiile nervoase periferice, fara a afecta insa sistemul nervos central.

Toxina se leaga la nivelul structurilor nervoase presinaptice, patrunde in celula si perturba mecanismul de eliberare la nivel sinaptic a neurotrasmitatorului acetilcolina. Terminatiile nervoase astfel afectate sunt compromise ireversibil; pentru vindecare e nevoie de formarea unor terminatii nervoase noi.

Pentru a distruge toxina, alimentele trebuiesc corect si indelung preparate termic; este inactivata prin expunere la o temperatula de aproximativ 100 grade Celsius. timp de cel putin 10 minute.
Sporii pot fi ditrusi doar prin autoclavare (expunerea la caldura umeda, cu vapori aflati sub presiune).

Boala se manifesta pe intreg mapamondul, fiind asociata mai ales cu consumul de alimente pregatite in gospodarie (conserve de legume si carne), incorect sterilizate; fiind o bacterie anaeroba, in lipsa aerului, in aceste conserve inchise, sporul va forma bacteria care va produce neurotoxina.

Fiind o infectie cu transmitere alimentara, se va acorda o atentie deosebita modului de conservare al alimentelor care pot fi contaminate cu spori; conservarea casnica nu distruge sporii, insa distruge alte bacterii care in mod normal ar impiedica dezvoltarea bacilului. De asemenea, se recomanda ca inainte de servire, alimentele sa fie incalzite la o temperatura suficient de mare, care sa permita neutralizarea toxinei.

 

domeniu: 
categorie: