DOCUMENTAR A.N. - Primul recensământ în România, după aderarea la Uniunea Europeană

Executivul a hotărât, în Martie 2010, ca efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor în România să fie derulat în perioada 22 - 31 Octombrie 2011, şi nu în Martie 2011, cum a fost stabilit iniţial. La sfârşitul anului trecut, Guvernul a stabilit ca noul recensământ să fie derulat în perioada 12 - 21 Martie 2011.

Guvernul a precizat că amânarea cu şapte luni, impusă prin Ordonanţă de Urgenţă, este cauzată de timpul scurt rămas până la demararea culegerii datelor în teren, precum şi de suprapunerea cu recensământul general agricol. În anul 2011, Institutul Naţional de Statistică (INS) va afectua două cercetări statistice: recensământul populaţiei şi al locuinţelor şi recensământul general agricol. Astfel, prin amânarea cu şapte luni a recensământului populaţiei şi al locuinţelor, efortul financiar necesar acestor operaţiuni de amploare va fi decalat spre finele anului 2011.

Decizia de organizare a unui nou recensământ al populaţiei şi al locuinţelor a fost luată de Guvern în August 2007. Organizarea şi desfăşurarea va fi efectuată de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Institutul Naţional de Statistică (INS).

Organizarea, efectuarea, prelucrarea şi publicarea rezultatelor vor avea loc în perioada 2010 - 2013. Costurile totale aferente acestui proces se vor ridica la aproximativ 50 de milioane de euro. Însă, banii nu au fost, deocamdată, alocaţi, proiectul fiind în curs de avizare.

Acesta va fi primul recensământ în România în calitate de stat european şi va fi efectuat în conformitate cu prevederile Parlamentului European şi ale Consiliului privind Recensământul Populaţiei şi al Locuiţelor. Potrivit legislaţiei comunitare, ţările membre trebuie să deţină informaţii sigure referitoare la populaţia şi locuinţele din întregul spaţiu al Uniunii Europene (UE), primul an de referinţă fiind 2011. La numărătoare vor fi luaţi în evidenţă atât cetăţenii români, cât şi cei străini cu domiciliul în România.

Populaţia României a fost pe trend crescător până în 2002

Conform datelor statistice, populaţia României s-a aflat pe trend crescător până în 2002, când s-a înregistrat o scădere atât la nivelul ţării, cât şi la nivelul Capitalei.

Ultimul recensământ al populaţiei şi al locuinţelor în România a avut loc în Martie 2002. Pentru recensământul din 2002 s-au alocat 850,9 miliarde de lei. Potrivit datelor publicate de INS în Iulie 2003, România avea, în anul 2002, circa 22 de milioane de locuitori, în scădere cu peste 1 milion de locuitori, faţă de recensământul anterior, din anul 1992.

În 2002, Capitala avea cei mai mulţi locuitori, aproximativ 2 milioane, fiind urmată de judeţele Prahova, respectiv Iaşi, cu peste 800 de mii de locuitori. La polul opus, cu o populaţie sub 300 de mii de locuitori, erau judeţele Covasna, Sălaj, Tulcea, Ialomiţa şi Giurgiu.

Doar în judeţele Iaşi şi Ilfov s-au înregistrat, în 2002, creşteri ale populaţiei, faţă de anul 1992. În judeţul Iaşi erau, în 2002, cu aproape 6 mii de locuitori mai mult faţă de 1992, respectiv 817.000, iar în judeţul Ilfov erau cu peste 13.000 de locuitori mai mult, adică 300.000.

La recensământul din 1992, au fost identificaţi circa 23 de milioane de locuitori pe teritoriul României. Municipiul Bucureşti avea cei mai mulţi locuitori, peste 2 milioane. Şi în 1992, judeţele Prahova şi Iaşi erau fruntaşe prin numărul de locuitori.

Numărul de gospodării identificate în 2002 a fost de peste 7.300.000, cu circa 100 de mii de locuinţe mai mult ca 1992.

În România, numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaţilor

În 2002, 51,2% din populaţia României era reprezentată de femei, bărbaţii se regăseau într-un procent de 48,8. Şi în 1992, numărul femeilor era mai mare ca cel al bărbaţilor, respectiv 50,8%, faţă de 49,2%.

În mediul urban, se regăsea un procent de 52,7 de locuitori, în 2002, iar în cel rural un procent de 47,3, migrarea către urban din mediul rural fiind mai scăzută faţă de cea evidenţiată de recensământul din 1992, când, la oraş, locuia 54,3% din populaţie, iar la sat 45,7%.

Din punct de vedere etnic, în 2002, majoritari erau românii cu un procent de 89,5, identic cu cel înregistrat la recensământul anterior din 1992. Românii erau urmaţi de maghiari, 6,6%, şi romi, 2,5%, în 2002. În 1992, 7,1% din populaţia României era de etnie maghiară şi 1,8% de etinie romă. Alte etnii identificate la recensămintele din 1992 şi 2002, pe teritoriul României, erau: germani, ucrainieni-ruteni, ruşi-lipoveni, turci, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croaţi, greci, evrei, cehi, polonezi, italieni, armeni şi alte etnii, însă în procente foarte mici, sub 0,3%.
Principala religie este cea ortodoxă: 86,7%, în 2002, şi 86,8%, în 1992.

Recensamântul din 2011 va fi cel de-al 13-lea

De-a lungul timpul, în România, s-au efectuat 12 recensăminte naţionale, potrivit INS. Specialiştii susţin că prima înregistrare a populaţiei, în România, care poate fi considerată recensământ modern, a avut loc în anul 1838. Au urmat apoi alte recensăminte în anii: 1859, 1899, 1912, 1030, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002. Media intervalului de timp la care s-a efectuat un recensământ este de aproximativ zece ani.

La recensământul din anul 1977, care a avut loc înaintea cutremurului din 4 Martie, România avea  peste 21.500.000 de locuitori, iar Capitala peste 1.800.000.

În 1966, România avea peste 19 milioane de locuitori, iar Capitala peste 1.300.000.

Recensământul din anul 1956 a înregistrat peste 17 milioane de locuitori în România, dintre care aproape 1.200.000 locuiau în Bucureşti.

În 1948, pe teritoriul României trăiau aproape 16 milioane de cetăţeni, dintre care, puţin peste 1 milion, erau în Bucureşti.

Cristina MITRAN

domeniu: 
categorie: